Certificatul de moștenitor este actul care dovedește cine are calitatea de moștenitor și ce drepturi are fiecare asupra bunurilor rămase de la persoana decedată.

Ce se întâmplă dacă imobilul figurează încă pe numele decedatului

Din punct de vedere juridic, moștenirea se deschide chiar în momentul decesului. Faptul că familia nu a mers imediat la notar nu înseamnă că succesiunea nu există.

Problemele apar atunci când moștenitorii vor să vândă, să doneze sau să ipotecheze imobilul ori să îl treacă oficial pe numele lor. Pentru aceste operațiuni trebuie demonstrat dreptul asupra proprietății.

Legea cadastrului prevede că dreptul de proprietate asupra unui imobil poate fi înscris în cartea funciară, printre altele, în baza certificatului de moștenitor sau a unei hotărâri judecătorești definitive.

Prin urmare, dacă în actele imobilului apare încă persoana decedată, clarificarea succesiunii este, de regulă, primul pas.

Cine poate cere deschiderea succesiunii

Nu este obligatoriu ca toți moștenitorii să meargă împreună la notar pentru a începe procedura. Cererea poate fi făcută de oricare dintre succesibili, de creditorii succesiunii sau ai succesibililor ori de o altă persoană care poate demonstra că are un interes legitim.

În cerere trebuie prezentate informații despre persoana decedată, despre posibilii moștenitori și despre bunurile și eventualele datoriile rămase.

Notarul verifică și dacă nu cumva procedura succesorală a fost deja deschisă la un alt birou notarial.

La ce notar se face succesiunea

Regulile privind competența notarului au fost modificate începând din decembrie 2024.

În prezent, succesiunea este de competența unui notar public din circumscripția tribunalului în care defunctul și-a avut ultimul domiciliu. Dacă în acea circumscripție există mai mulți notari, competența revine primului notar care este sesizat legal, după verificarea evidențelor succesorale.

Asta înseamnă că, în mod obișnuit, notarul nu este ales în funcție de localitatea în care se află casa sau terenul moștenit. Criteriul principal este ultimul domiciliu al persoanei decedate.

Pentru situațiile în care ultimul domiciliu nu este cunoscut sau se afla în afara țării există reguli speciale.

Ce documente trebuie pregătite

Lista actelor diferă în funcție de situația fiecărei familii, însă pentru deschiderea succesiunii sunt solicitate, de regulă, documente precum certificatul de deces, actele de stare civilă ale moștenitorilor și actele prin care defunctul a dobândit bunurile.

Pot fi necesare și documente fiscale, un eventual testament, procuri autentice atunci când un moștenitor este reprezentat și, în anumite cazuri, declarații sau martori.

Pentru un teren, actul de proprietate poate fi un titlu de proprietate, un contract de vânzare-cumpărare, un contract de donație sau o hotărâre judecătorească. În cazul unei case pot fi necesare și documente privind construirea și înscrierea imobilului.

Dacă unele acte lipsesc, situația nu este neapărat fără soluție. În funcție de documentul căutat, acesta poate fi identificat sau obținut din arhivele notariale ori de la instituțiile care dețin evidențele respective.

Ce verifică notarul

În timpul procedurii succesorale, notarul trebuie să stabilească mai multe lucruri esențiale: cine sunt moștenitorii, dacă există un testament, ce bunuri și datorii a lăsat defunctul și ce cotă îi revine fiecărui succesor.

Un alt aspect important este acceptarea moștenirii în termenul prevăzut de lege.

Legea nr. 36/1995 stabilește că notarul trebuie să determine calitatea moștenitorilor și legatarilor, întinderea drepturilor acestora și componența masei succesorale.

Dacă actele și dovezile sunt suficiente, iar între moștenitori nu există dispute care să împiedice finalizarea procedurii, notarul poate emite certificatul de moștenitor.

Se poate face succesiunea după 10 sau 20 de ani?

Faptul că au trecut mulți ani de la deces nu înseamnă automat că succesiunea nu mai poate fi dezbătută. Există însă o chestiune esențială: acceptarea moștenirii.

Pentru decesele survenite după intrarea în vigoare a actualului Cod civil, adică după 1 octombrie 2011, termenul general pentru exercitarea opțiunii succesorale este de un an de la data decesului.

Acceptarea poate fi făcută expres sau poate rezulta, în anumite condiții, din acte și fapte care demonstrează acceptarea tacită a moștenirii.

În cazul deceselor produse înainte de 1 octombrie 2011 se aplică legea în vigoare la momentul respectiv. Ca regulă, atunci termenul de opțiune succesorală era de șase luni.

Prin urmare, o persoană care ajunge la notar după mai mulți ani nu trebuie să presupună nici că a pierdut automat moștenirea, nici că simpla declarație făcută în prezent este suficientă. Notarul va analiza situația și dovezile pentru a stabili dacă moștenirea a fost acceptată în termen.

Ce se întâmplă dacă succesiunea este făcută după doi ani

Termenul de doi ani este diferit de termenul de acceptare a moștenirii. Acesta are o importanță fiscală.

Potrivit Codului fiscal, moștenirea este scutită de impozitul prevăzut de lege dacă procedura este dezbătută și finalizată în maximum doi ani de la data decesului.

Dacă succesiunea este finalizată după această perioadă, se datorează un impozit de 1%, calculat potrivit regulilor fiscale aplicabile bunurilor imobile din masa succesorală.

Pe lângă impozit, moștenitorii trebuie să ia în calcul și onorariile notariale, precum și eventualele costuri pentru cadastru și carte funciară.

Ce se întâmplă dacă moștenitorii se ceartă

Atunci când există neînțelegeri serioase între succesibili, procedura notarială poate să nu fie suficientă.

Dacă moștenitorii contestă cine are dreptul la succesiune, ce bunuri îi aparțineau defunctului sau ce cote revin fiecăruia, notarul poate suspenda procedura și poate îndruma părțile către instanță.

Instanța poate fi sesizată și direct de un succesibil sau de o altă persoană care justifică un interes.

Deputații au adoptat un amendament susținut de parlamentarii PSD, PNL, USR, UDMR și din grupul minorităților, la recomandarea Agenției Naționale de Integritate, pentru ca averile demnitarilor să fie din nou publice. În urma declarațiilor de interese și a celor de avere completate de demnitari, ANI va genera o fișă de interese financiare.

„Am convenit toți ca această fișă să aibă denumirea de fișă publică privind interesele financiare – denumirea oficială. Am convenit, de asemenea, (…) că se comasează, la capitolul II active, bunurile imobile cu bunurile mobile”, a declarat președintele Comisiei juridice, Bogdan Ciucă, care a subliniat că dorința este de a exista o lege constituțională.

Potrivit acestuia, capitolul 5 din legea inițială rămâne, cu referire la valoarea contractelor finanțate integral. Acesta va avea două abordări: valoarea în derulare și valoarea finalizată. Prin bifă se va menționa dacă sunt cu valoare între 100.000 lei – 500.000 lei, 500.000 lei – 1 milion lei sau peste 1 milion lei.

„De asemenea, s-a solicitat ca în perioada de 30 de zile în care există posibilitatea de rectificare (…) persoana în cauză să poată verifica această fișă de interese financiare. Dacă din eroarea agenției fișa este incorectă, să poată în termen de 30 de zile să intervină pentru corectarea acestei fișe. Dacă în termenul de 30 de zile această fișă nu este sub nicio formă corectată, se prezumă că este corect completată, datele sunt corect extrase de către Agenția de Integritate din fișele deja depuse și procedura curge mai departe”, a explicat Ciucă.

Prin noul proiect de lege se instituie o singură declarație, care se va actualiza doar în situația în care vor exista modificări patrimoniale, a precizat, la finalul ședinței, președintele ANI, Bogdan Sticlosu.

Întrebat dacă noua variantă a declarației de interese financiare este una transparentă, el a răspuns că este vorba despre o soluție aplicabilă.

„Este soluția pe care o putem aplica, având în vedere și cele două decizii ale Curții Constituționale. Varianta propusă de noi era o variantă care asigura o transparență mult mai largă, ea poate să fie consultată, dar mai restrânsă față de declarațiile de avere și interese care erau publicate înainte de decizia CCR. Această variantă a fost varianta la care am ajuns împreună, așa cum ați observat în cadrul ședinței, astfel încât să putem asigura o transparentizare. În același timp, știm foarte bine că doar primim atâtea solicitări, există așteptări foarte mari pe această zonă de publicare a informațiilor, dar, în același timp, suntem restrânși de aceste decizii”, a indicat președintele ANI.

El a adăugat că persoanele vizate de lege vor depune și vor completa datele doar pentru declarația de avere și interese.

„Această declarație de interese financiare sau această fișă, cum a fost redenumită, se va genera automat în baza informațiilor completate și existente. (…) Noi, în continuare, o să avem acces și o să le putem folosi în analizele sistemului pe care îl avem. (…) Această fișă care va fi publică va spune prețul de dobândire sau modalitatea de dobândire în funcție de anumite categorii”, a completat Sticlosu.

Proiectul urmează să primească aprobarea plenului Camerei Deputaților, ulterior intrând în dezbaterea Senatului – for decizional în acest caz.

sursa: Agerpres

În acest caz intră în discuție protecția datelor cu caracter personal, dreptul la imagine și reputația persoanelor surprinse în imagini. Iar dacă un șofer încearcă să filmeze cu telefonul în timp ce conduce, poate ajunge el însuși să fie sancționat, chiar dacă intenția este aceea de a documenta o abatere comisă de alt participant la trafic.

Camera de bord poate înregistra traficul, dar publicarea imaginilor este o altă problemă

Legislația rutieră nu interzice, în general, folosirea unei camere de bord montate pe autoturism. O cameră fixată pe mașină și care înregistrează automat se află însă într-o situație diferită față de un telefon ținut în mână de șofer în timpul deplasării.

Problemele apar mai ales în momentul în care imaginile sunt păstrate, distribuite sau făcute publice. Dacă într-o filmare apar persoane identificabile, fețe, voci, numere de înmatriculare sau alte elemente care permit stabilirea identității unei persoane, pot deveni aplicabile regulile privind protecția datelor.

GDPR tratează drept date cu caracter personal orice informație referitoare la o persoană identificată sau identificabilă, inclusiv atunci când identificarea se poate face indirect. Înregistrarea, stocarea și publicarea unor astfel de imagini sunt forme de prelucrare a datelor.

Numărul de înmatriculare poate fi considerat dată personală

Un număr de înmatriculare identifică în primul rând un autoturism, însă, în anumite situații, poate permite identificarea proprietarului sau a deținătorului acestuia. Din acest motiv, nu poate fi considerat automat o informație anonimă.

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a indicat, în documentele sale privind supravegherea video, că o imagine poate reprezenta o dată personală chiar și atunci când fața unei persoane nu este vizibilă, dacă există alte elemente care permit identificarea sa, precum numărul de înmatriculare.

Asta nu înseamnă însă că orice filmare în care apare o plăcuță de înmatriculare este ilegală. Contează scopul pentru care este folosită imaginea, contextul, posibilitatea efectivă de identificare, temeiul juridic și proporționalitatea prelucrării.

O înregistrare păstrată pentru a documenta un accident sau o abatere rutieră nu are același impact ca aceeași filmare publicată pe internet și pusă la dispoziția unui număr nelimitat de persoane.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că publicarea fără restricții pe internet a unei înregistrări care conține date personale nu mai poate fi considerată, pur și simplu, o activitate exclusiv personală sau domestică.

Prin urmare, faptul că un material este postat pe un cont personal de Facebook nu înseamnă automat că regulile GDPR nu se aplică. Dacă filmarea este publică și poate fi văzută de un număr nedeterminat de persoane, situația trebuie analizată diferit.

Când poate deveni problematică publicarea unei filmări

Riscul crește atunci când, odată cu imaginile, sunt făcute publice mai multe date decât sunt necesare pentru informarea publicului.

De exemplu, într-un material pot apărea simultan numărul de înmatriculare, chipul șoferului, vocile pasagerilor, locul exact în care se află mașina sau alte informații care permit identificarea unor persoane.

GDPR impune existența unui temei juridic pentru prelucrare și respectarea unor principii precum limitarea scopului și reducerea la minimum a datelor utilizate.

Nu este obligatoriu ca prelucrarea să se bazeze întotdeauna pe consimțământul persoanei filmate. În același timp, simplul fapt că un incident a avut loc pe un drum public nu înseamnă că orice publicare a imaginilor este automat permisă.

Pot apărea probleme mai ales atunci când filmarea este distribuită pentru a expune sau umili o persoană ori când imaginilor li se adaugă acuzații care nu pot fi demonstrate.

Trebuie blurate numerele de înmatriculare?

Nu există o regulă generală în legislația românească prin care orice număr de înmatriculare să trebuiască obligatoriu blurat înainte de publicarea unei filmări din trafic.

Cu toate acestea, dacă numărul sau identitatea persoanei nu sunt relevante pentru scopul urmărit, mascarea lor este una dintre cele mai simple metode prin care pot fi reduse riscurile legate de protecția datelor.

Aceeași abordare poate fi folosită pentru fețe, voci, adrese sau alte informații care nu sunt importante pentru înțelegerea incidentului.

O variantă prudentă este păstrarea înregistrării originale, nemodificate, pentru Poliție sau pentru o eventuală procedură judiciară. Pentru publicare, poate fi realizată o copie separată în care datele personale care nu sunt necesare sunt mascate.

În cazul unei sesizări e-SAR, situația este diferită. Pentru ca Poliția să poată identifica vehiculul, filmarea trebuie să permită identificarea acestuia și a numărului de înmatriculare.

Libertatea de exprimare poate conta

Regulile privind protecția datelor nu anulează libertatea de exprimare și dreptul publicului de a fi informat.

Legea nr. 190/2018, care completează GDPR în România, prevede anumite derogări pentru prelucrarea datelor în scopuri informative, academice, artistice sau literare, în condițiile stabilite de lege.

De aceea, analiza trebuie făcută de la caz la caz. O filmare publicată pentru a atrage atenția asupra unei probleme reale de siguranță rutieră poate avea o justificare diferită față de un material distribuit exclusiv pentru a ridiculiza sau compromite un șofer.

Dreptul la imagine și reputație trebuie respectate

Dincolo de GDPR, sunt importante și drepturile protejate de Codul civil. Acesta apără viața privată, demnitatea, reputația și dreptul unei persoane la propria imagine.

O persoană surprinsă într-o filmare poate avea, în anumite condiții, dreptul de a se opune reproducerii sau utilizării imaginii ori vocii sale.

La fel de important este modul în care este prezentat incidentul. Dacă o filmare arată o anumită manevră făcută de un șofer, acest lucru nu înseamnă automat că persoana poate fi acuzată public de comiterea unei infracțiuni sau de alte fapte pe care imaginile nu le dovedesc.

Cum poate fi sesizată Poliția în cazul unui șofer agresiv

Din 27 octombrie 2024 funcționează mecanismul e-SAR – Sesizări Abateri Rutiere, disponibil prin HUB-ul de servicii al Ministerului Afacerilor Interne.

Prin această procedură, Poliția Rutieră poate constata și sancționa conduita agresivă pe baza sesizării unui participant la trafic care a văzut în mod direct și întâmplător manevra și a surprins-o într-o înregistrare video sau audio-video, a relatat Alba24.

Sesizarea se transmite online prin platforma MAI. Persoana care face sesizarea trebuie să se identifice, să furnizeze date de contact și să dea o declarație pe propria răspundere cu privire la veridicitatea celor relatate și a înregistrării.

De asemenea, sunt necesare informații despre data, ora și locul faptei, semnătura și filmarea propriu-zisă.

Înregistrarea trebuie să surprindă manevra considerată agresivă, data și ora, locul incidentului sau elemente care permit stabilirea acestuia, vehiculul și numărul de înmatriculare, precum și semnalizarea rutieră relevantă.

Filmarea trebuie trimisă în maximum 30 de zile

Codul rutier stabilește că o sesizare este clasată dacă este transmisă la mai mult de 30 de zile de la data la care a fost surprinsă manevra agresivă.

Sesizarea poate fi clasată și în alte situații, de exemplu atunci când lipsesc informațiile obligatorii, persoana care sesizează nu era participant la trafic sau nu a perceput direct și întâmplător manevra. Același lucru se poate întâmpla dacă filmarea nu conține elementele cerute de lege.

Înregistrarea și sesizarea transmise Poliției sunt păstrate, de regulă, timp de un an. Dacă acestea sunt folosite într-o procedură judiciară, se aplică regimul specific probelor.

Totodată, Poliția Rutieră are obligația de a păstra confidențialitatea datelor personale ale persoanei care a formulat sesizarea.

e-SAR nu se aplică automat oricărei abateri

Procedura e-SAR nu este, în forma actuală a legislației, un sistem prin care orice abatere rutieră surprinsă de o cameră de bord poate fi încărcată online și sancționată automat.

Articolul 109^3 din OUG nr. 195/2002 se referă în mod expres la comportamentul agresiv în conducerea vehiculelor, în sensul art. 54^1 din Codul rutier.

În această categorie intră, printre altele, schimbarea repetată a benzilor pentru depășirea unui șir de vehicule, apropierea foarte mare de un alt vehicul sau frânarea bruscă și nejustificată pentru intimidare, folosirea repetată a claxonului ori a luminilor pentru a obliga un alt șofer să elibereze banda, mersul cu spatele pentru intimidare și derapajele intenționate.

Așadar, o filmare care surprinde o altă încălcare a regulilor de circulație nu intră automat în procedura specială e-SAR.

Ce sancțiune poate primi un șofer pentru comportament agresiv

Comportamentul agresiv este sancționat cu amendă din clasa a II-a și suspendarea dreptului de a conduce pentru 30 de zile.

La nivelul actual al punctului-amendă, amenda este cuprinsă între 865 de lei și 1.081,25 lei, la care se adaugă suspendarea permisului pentru 30 de zile.

Valoarea amenzii poate varia în funcție de modificările legislative privind salariul minim și modul de calcul al punctului-amendă.

Telefonul la volan poate aduce o amendă

Un alt aspect important îi privește chiar pe șoferii care încearcă să documenteze o abatere.

Codul rutier interzice folosirea telefonului mobil în timpul deplasării pe drumurile publice, cu excepția situațiilor în care sunt utilizate dispozitive de tip „mâini libere”.

Prin urmare, un șofer care scoate telefonul din suport, îl ține în mână și începe să filmeze în timp ce conduce poate fi sancționat, chiar dacă urmărește să surprindă o abatere a altui participant la trafic.

Folosirea telefonului mobil în timpul deplasării este sancționată cu amendă din clasa a III-a și 4 puncte de penalizare. În funcție de valoarea punctului-amendă, sancțiunea poate ajunge la 1.730 de lei.

Dacă folosirea telefonului este însoțită, în același timp, de o altă abatere rutieră, sancțiunea poate fi mai severă și poate include suspendarea permisului pentru 30 de zile.

Din acest motiv, pentru documentarea incidentelor este mult mai sigură o cameră de bord montată fix, care înregistrează automat, decât manipularea telefonului în timpul mersului.

Ce poate face o persoană dacă apare într-o filmare publicată online

Persoana surprinsă într-o filmare și identificabilă prin imagine, voce, număr de înmatriculare sau prin combinarea mai multor informații nu este lipsită de posibilități legale dacă materialul ajunge pe Facebook, TikTok sau YouTube.

În funcție de situație, aceasta poate solicita ștergerea imaginilor, anonimizarea lor sau restricționarea folosirii datelor. De asemenea, poate cere corectarea informațiilor inexacte și, în anumite cazuri, poate depune o plângere la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sau se poate adresa instanței.

Dacă GDPR este aplicabil, persoana vizată poate solicita autorului postării, în funcție de împrejurări:

• eliminarea filmării;
• blurarea feței;
• mascarea numărului de înmatriculare;
• eliminarea numelui sau a altor date care permit identificarea;
• restricționarea utilizării materialului;
• corectarea informațiilor inexacte asociate filmării.

Articolul 17 din GDPR reglementează dreptul la ștergerea datelor, cunoscut și drept „dreptul de a fi uitat”. Acesta poate fi invocat în anumite situații, inclusiv atunci când datele nu mai sunt necesare pentru scopul în care au fost colectate sau când prelucrarea este ilegală.

Există însă și excepții, inclusiv cele legate de libertatea de exprimare și de informare. Legislația românească prevede, la rândul său, reguli speciale pentru anumite prelucrări realizate în scop jurnalistic, artistic, literar sau academic.

În concluzie, o cameră de bord poate fi un instrument important pentru siguranța rutieră și pentru documentarea abaterilor, însă folosirea imaginilor trebuie făcută cu atenție. Pentru Poliție, înregistrarea originală poate reprezenta o probă valoroasă. Pentru publicarea pe rețelele sociale, aceeași filmare trebuie analizată și din perspectiva protecției datelor, a dreptului la imagine și a reputației persoanelor surprinse.

Închiriez cameră cu acces la utilităţi, la curte. Tel: 0751-975-341. (BF0004/11.06)

„Cu privire la elementele pe care le avem pe agendă, vă pot spune că cele două revendicări care au fost anunțate, prima dintre ele, legată de salariul minim, pe data de 5 iunie, conform HG 35/2025, a existat deja o consultare cu privire la pregătirea cercetării care să fundamenteze nivelul salariului minim. Termenul, după cum știți, conform hotărârii de Guvern, este de 20 octombrie, pentru a prezenta raportul bazat pe datele de la INS și de la Comisia Națională de Prognoză, care să ducă la fundamentarea, evident, în buget și la deciziile care vor fi luate. Prin urmare, cu siguranță, protestele sunt o formă de exprimare a sindicatelor. În acest moment, însă, nu avem vreo bornă care să ne permită, într-un fel, să luăm niște decizii”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Ministrul a anunțat că reprezentanții sindicatelor care protestează marți în fața Ministerului Muncii au fost invitați la discuții.

În ceea ce privește cea de-a doua revendicare a sindicatelor, referitoare la contractele colective de muncă, Pîslaru a afirmat că România respectă Pilonul european al drepturilor sociale.

„Cu privire la celălalt subiect, legat de contractele colective, România respectă Pilonul european al drepturilor sociale și, evident, parte a acestui lucru și a acquis-ului comunitar este și această negociere colectivă. Pentru negociere la nivel național nu avem în cadrul de reprezentare, cel puțin la nivelul patronatelor, deci nu putem avea contracte colective naționale. Pentru contractele sectoriale sunt câteva care sunt deja adoptate. Înțelegem faptul că sindicatele își doresc mai multe contracte colective sectoriale. Aceste lucruri le vom discuta, de altfel, la întâlnire, ca să înțelegem mai concret, exact, solicitările sindicale”, a subliniat ministrul interimar al Muncii.

Pîslaru a făcut referire și la statutul interimar al Guvernului și la limitele pe care acesta le are în luarea unor decizii.

„Aș vrea doar să-mi permiteți să fac și eu o remarcă de context. În condițiile în care nu este neapărat vreo urgență, vreo iminență de luare vreo decizie a Guvernului, suntem într-o situație în care, pe de-o parte, confederațiile sindicale spun că Guvernul nu are legitimitate și că ar trebui să nu facă nimic, pe de altă parte, tocmai vedem că sunt solicitări pe care le pun în fața Guvernului, ca și cum Guvernul Interimar ar putea să decidă, de exemplu, chestiunea de salariu minim. Este o prerogativă care nu poate fi exercitată decât de un Guvern cu puteri de pline, prin urmare, tot ce putem noi să asigurăm în zona de Interimat este să continuăm dialogul (…)”, a afirmat Dragoș Pîslaru.

Mai multe federații sindicale au protestat marți, între orele 11:00 și 13:00, în fața Ministerului Muncii, solicitând creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și deblocarea negocierilor colective la nivel sectorial și național.

sursa: Agerpres

Advertorial: CH 28495

19:30 – Pragul Vaida #46 cu Victor Țvetov și Cristina Ile – Moszkva Cafe

20:30 – Quiz Night by Frodo – Lord’s Pub

20:30 – „Teo – Bat câmpii”, stand up comedy – Morrigans Pub

21:00 – INITIO: O seară cu Șaraiman – Belvederea Dealului Ciuperca

Expoziții

Muzeul Țării Crișurilor, Str. Armatei Române, nr 1/A:

• Expoziția artistului Ioan Aurel Mureșan „MEGALOS ASELINOS – Golful regăsit” (expoziție temporară);
• Expoziția artistei Svetlana Utto Predescu „Atelier și plein air” (expoziție temporară);
• Expoziția „Moștenire și destin. 130 de ani de la deschiderea primului muzeu din Oradea” (expoziție temporară);
• Expoziția „Artiști plastici orădeni între 1860-1940” (expoziție permanentă);
• Expoziția permanentă a Secției de Științele Naturii;
• Expoziția permanentă a Secției de Arheologie și Istorie;
• Expoziția permanentă a Secției de Etnografie;
• Lapidariul (expoziție permanentă);
• Vivariul (expoziție permanentă).

Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”, Str. Aurel Lazăr nr.13:

• Expoziția permanentă „Bihorul «… la spargerea lumii»” (12 octombrie 1918-20 aprilie 1919).

Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”, Str. Iosif Vulcan nr.16:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Iosif Vulcan”.

Muzeul Memorial „Ady Endre”, Parcul Traian nr. 1:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Ady Endre”.

Muzeul Orașului Oradea, P-ța Mihai Viteazul nr. 39-41 (Cetatea Oradea):

• Expoziția foto „Momente neuitate” (expoziție temporară);
• Expoziția „Abstract” (expoziție temporară);
• Expoziția „Oniric. Între vis și realitate în grafica contemporană românească” (expoziție temporară);
• Expoziția artistului plastic Marcel Munteanu „Armonii mediteraneene” (expoziție temporară);
• Expoziția „Pompierii în focul caricaturii” (expoziție temporară);
• Expoziția „Rezonanțe în timp. Exerciții de modă” (expoziție temporară);
• Expoziția „Frecvențe ale memoriei – Radioreceptoare dintr-o altă epocă” (expoziție temporară);
• Expoziția „Dantela de porțelan a unei epoci gri” (expoziție temporară);
• Expoziția „101 ani de evoluție a calculatoarelor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. Un luptător al credinței creștine împotriva comunismului” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Repere din istoria pompierilor bihoreni” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria orașului Oradea de la preistorie până în epoca migrațiilor” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Marea invazie mongolă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Umanism și renaștere la Oradea” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Cucerirea și stăpânirea otomană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Perioada habsburgică și dualistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Domus Dispensatoris. Ocrotirea sănătății în Cetatea Oradea (sec. XVII–XIX)” (expoziție permanentă);
• „Expoziția închinată Primului Război Mondial și lui Traian Moșoiu” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arhitectura orădeană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Spațiul urban orădean” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața culturală orădeană interbelică și postbelică” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Învățământul orădean în sec. XX” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața cotidiană orădeană în comunism” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Discoteca anilor ’70-’80” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Represiunea comunistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arta memoriei: Leon Alex” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria fotografiei orădene” (expoziție permanentă);
• „Expozițiile cultelor religioase” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Biserici în palat – cercetări arheologice în palatul princiar” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Renaștere prin restaurare” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Sala cu grifoni” (expoziție permanentă);
• „Lapidarium” (expoziție permanentă).

Recomandare Cinema Palace

Mutiny (Trădare la nivel înalt)

foto: Cinema Palace

Întregul program al cinematografului, precum și biletele sunt disponibile aici.

Aceasta investiție este nouă.

Rezultatul investiției va fi înființarea sistemului de producere și distribuție a energiei termice din sursă geotermală în Comuna Borod.

Această solicitare de aviz este conforma cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.

Persoanele care doresc să obțină informații suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodărire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menționată.

Persoanele care doresc să transmită observații, sugestii și recomandări se pot adresa solicitantului PRIMĂRIA COMUNEI BOROD după data de 24.08.2026

Advertorial: CH 28484

„Eu și familia mea am împărtășit o viață întreagă de amintiri frumoase alături de Dolly, dar la fel ați făcut și voi. Ea a fost mereu prezentă pe televizorul vostru, pe pick-upul vostru, pe CD-urile voastre sau în playlistul de pe telefonul vostru, devenind astfel un membru cu drepturi depline al familiei voastre”, a declarat unul dintre nepoții ei într-un videoclip publicat pe contul de pe X al artistei americane, despre care se știa că era bolnavă de ceva vreme.

sursa: Agerpres

„E ca o răzbunare împotriva fetelor”

Ciprian Dumitru, tatăl Sarei Dumitru, componentă a echipelor naționale U16 și U20 de ani ale României, afirmă că nu este de acord cu pretențiile CS Crișul.

„Sara a jucat la Crișul de mică, iar în ultimii ani a avut dublă legitimare: la Crișul ca junioare, respectiv la CSU Oradea pentru echipa de senioare. Din motive pe care nu le știm, clubul Crișul a renunțat la o mare parte din echipele de juniori, dar nu a solicitat plata indemnizației de formare pentru niciunul dintre jucătorii respectivi. Nu același lucru se întâmplă cu echipa de fete. Ni s-a solicitat plata acelei indemnizații, care pentru Sara este mai mare, de 1.000 de euro, deoarece ea a jucat pentru echipa României la Campionatul Mondial U16 ani și la Campionatul European U20 de ani. Deci cu cât ești mai bună, cu atât trebuie să plătești mai mult. Este o mare nedreptate, este rușinos modul în care se comportă conducerea clubului Crișul. Chiar dacă sunt acoperiți de regulament, din punct de vedere moral nu este în regulă. Este ca o răzbunare din partea clubului Crișul. Noi, părinții fetelor în cauză, am adunat acei bani, pe care suntem pregătiți să-i plătim, pentru că nu vrem ca ele să rămână pe dinafară, să nu mai poată juca. Sunt atât de puține jucătoare de polo în Oradea și în țară în general, dar iată că și de acelea au ajuns să își bată joc, să le ceară bani, în loc să aibă grijă de ele. Sunt foarte indignat și nemulțumit și îi îndemn pe părinți să se gândească bine înainte de a-și da copiii la polo la clubul Crișul, pentru că uite ce se poate întâmpla”, ne-a declarat Ciprian Dumitru.

Fiul său, Patrick Dumitru, a fost și el poloist la CS Crișul, fiind acum legitimat la Politehnica Cluj-Napoca, după ce a devenit student în orașul de pe Someș.

„O mare nedreptate”

La rândul său, Bianca Simon, mama poloistei Francesca Sîvu, ne-a transmis un mesaj similar.

„Este o mare nedreptate ceea ce se întâmplă. Noi suntem din Târgu Mureș și am adus-o pe Francesca la Oradea pentru a putea juca polo, pentru că echipa din orașul nostru s-a desființat. Am făcut eforturi financiare deloc de neglijat în acest sens. Clubul Crișul nu ne-a ajutat cu nimic, ba mai mult, nu i-a mai dat Francescăi nici măcar acea indemnizație minimă de hrană și efort. Noi, părinții, a trebuit să contribuim cu bani la deplasările și cazarea echipei la turneele naționale. Iar acum, clubul vine și ne cere 500 de euro pentru a le lăsa pe fete să joace în continuare polo. Nu mi se pare corect, este chiar jenant”, ne-a declarat Bianca Simon.

„Noi am decis să mergem pe drumul nostru”

De unde provine însă toată această tevatură? În urmă cu câțiva ani, CS Crișul, CSU Oradea și CSM Oradea au semnat un protocol de colaborare pentru echipele masculine și feminine de polo. Crișul urma să se ocupe de sectorul juvenil, iar CSU și CSM Oradea urmau să preia cei mai buni jucători la terminarea junioratului, pentru a evolua le echipele lor de seniori din Superliga Națională. În vara acestui an, au apărut fricțiuni între CS Crișul și CSM Oradea, iar protocolul dintre cele două cluburi pare să nu mai existe, deși rezilierea lui nu a fost anunțată oficial.

CS Crișul a renunțat la echipele de juniori, cu excepția celei de U14 ani, dorind să păstreze echipele feminine. Aici a apărut problema.

Directorul CSU Oradea, Sorin Buhaș, afirmă că a solicitat clubului Crișul să confirme continuarea protocolului de colaborare, dar răspunsul a fost negativ.

„Noi am decis atunci să mergem pe drumul nostru și să continuăm activitatea cu echipa de senioare CSU Oradea, așa cum a fost și în sezonul trecut. 12 componente ale echipei au fost de acord și au spus că vor să joace în continuare la CSU Oradea. Am făcut o solicitare către clubul Crișul pentru acordarea transferului, dar răspunsul a fost cel pe care îl știți: pentru o parte din ele, CS Crișul solicită achitarea indemnizației de formare. Ciudat este și cazul uneia dintre acestea – Maya Niculescu, care a venit gratis de la CSA Steaua în urmă cu un an, iar acum trebuie să plătească 1.000 de euro, fiind componentă a lotului național”, ne-a declarat directorul CS Universitar Oradea, Sorin Buhaș.

„Plata indemnizației de formare este prevăzută în statutul și regulamentul FR Polo”

Directoarea CS Crișul, Pető Dalma, nu a răspuns apelului nostru pentru a exprima poziția oficială a clubului în legătură cu acest caz.

Cele 12 fete în cauză sunt următoarele: Sara Dumitru, Francesca Sîvu, Bianca Gordan, Maya Niculescu, Anna Cereușenco, Valeria Cereușenco, Ayana Lascău, Daria Suciu, Csáki Olivia, Alföldy Boglárka, Maia Munteanu și Olivia Sconici. Li se pretinde plata indemnizației următoarelor jucătoare: Sara Dumitru, Francesca Sîvu, Maya Niculescu, Anna Cereușenco, Valeria Cereușenco, Daria Suciu, Maia Munteanu și Olivia Sconici.

Contactat pentru se pronunța în acest caz, președintele Federației Române de Polo, Alexandru Matei, a evitat categoric să se poziționeze de o parte sau alta a conflictului, dar a confirmat că în regulamentul FR Polo există această prevedere.

„În regulamentul și statutul Federației Române de Polo există această prevedere. Dacă două cluburi nu se pot înțelege în privința unui transfer, atunci clubul de proveniență poate să solicite plata indemnizației de formare. Au existat astfel de spețe în ultimii ani. Acum eu nu știu care este situația cluburilor din Oradea de care mă întrebați și nici nu doresc să mă implic în niciun fel în acest caz”, ne-a transmis Alexandru Matei.