18:30 – Pragul Vaida #42, lectură de poezie, antologia: „Concert de gală. 30 de poeți ai Ligii Scriitorilor Maghiari din Ardeal”, cu Szántai János, Egyed Emese, Andrei Dósa, – Moszkva Café

19:00 – Seară de conversație în limba franceză, cu Francofilii orădeni – Rewine

Zilele Muzeului Țării Crișurilor Ediția a XXVIII-a

12:00 – Lansare de carte: Ana Martin, Gravura austriacă din secolele XVII-XIX în colecțiile Muzeului Țării Crișurilor din Oradea/Austrian Engraving from the 17th–19th Centuries in the Collections of the Țării Crișurilor Museum Of Oradea, catalog – Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor

Expoziții

Muzeul Țării Crișurilor, Str. Armatei Române, nr 1/A:

• Expoziția „Moștenire și destin. 130 de ani de la deschiderea primului muzeu din Oradea” (expoziție temporară);
• Expoziția „Carol I. Ctitorul României moderne” (expoziție temporară);
• Expoziția „Minoritățile din Spiš” (expoziție temporară);
• Expoziția „Artiști plastici orădeni între 1860-1940” (expoziție permanentă);
• Expoziția permanentă a Secției de Științele Naturii;
• Expoziția permanentă a Secției de Arheologie și Istorie;
• Expoziția permanentă a Secției de Etnografie;
• Lapidariul (expoziție permanentă);
• Vivariul (expoziție permanentă).

Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”, Str. Aurel Lazăr nr.13:

Expoziția permanentă „Bihorul «… la spargerea lumii»” (12 octombrie
1918-20 aprilie 1919).

Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”, Str. Iosif Vulcan nr.16:

Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Iosif Vulcan”.

Muzeul Memorial „Ady Endre”, Parcul Traian nr. 1:

Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Ady Endre”.

Muzeul Orașului Oradea, P-ța Mihai Viteazul nr. 39-41 (Cetatea Oradea):

• Expoziția „Frecvențe ale memoriei – Radioreceptoare dintr-o altă epocă” (expoziție temporară);
• Expo Grafică, ediția a III-a (expoziție temporară);
• Expoziția de fotojurnalism „Bihor Press” (expoziție temporară);
• Expoziția itinerantă de fotografie „Lumina ce o ducem mai departe” (expoziție temporară);
• Expoziția de fotojurnalism „Bihor Press” (expoziție temporară);
• Expoziția „Dantela de porțelan a unei epoci gri” (expoziție temporară);
• Expoziția „101 ani de evoluție a calculatoarelor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. Un luptător al credinței creștine împotriva comunismului” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Repere din istoria pompierilor bihoreni” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria orașului Oradea de la preistorie până în epoca migrațiilor” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Marea invazie mongolă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Umanism și renaștere la Oradea” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Cucerirea și stăpânirea otomană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Perioada habsburgică și dualistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Domus Dispensatoris. Ocrotirea sănătății în Cetatea Oradea (sec. XVII–XIX)” (expoziție permanentă);
• „Expoziția închinată Primului Război Mondial și lui Traian Moșoiu”
• (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arhitectura orădeană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Spațiul urban orădean” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața culturală orădeană interbelică și postbelică” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Învățământul orădean în sec. XX” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața cotidiană orădeană în comunism” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Discoteca anilor ’70-’80” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Represiunea comunistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arta memoriei: Leon Alex” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria fotografiei orădene” (expoziție permanentă);
• „Expozițiile cultelor religioase” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Biserici în palat – cercetări arheologice în palatul princiar” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Renaștere prin restaurare” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Sala cu grifoni” (expoziție permanentă);
• „Lapidarium” (expoziție permanentă).

Recomandare Cinema Palace

Când Mumbo Jumbo s-a făcut uriaș (Mumbo Jumbo)

FOTO: Cinema Palace

Întregul program al cinematografului, precum și biletele sunt disponibile aici.

Condamnat pentru furt… cu gașca

Lacatos a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Oradea în noiembrie 2024, pentru un furt pe care l-a comis cu doi ani înainte, la o benzinărie de lângă localitatea Leș, pe drumul dintre Oradea și Salonta. Bărbatul a acționat alături de patru indivizi, îmbarcați în două autoturisme. În timp ce șoferii îi așteptau afară, hoții au intrat în magazinul stației de combustibili, i-au distras atenția casierului și au furat de pe rafturi zeci de produse. Angajatul benzinăriei a declarat ulterior că i-a fost imposibil să-i urmărească pe infractori, pentru că acești intrau şi ieşeau în continuu din magazin. În plus, unii i-au cerut să verifice prețurile unor mărfuri ori să le încaseze câte un singur produs.

După ce hoții s-au urcat în mașini și au plecat, angajații stației au contabilizat o pagubă deloc mică: de pe rafturi lipseau aproape 60 de bucăți de ciocolată, 6 pachete de gumă de mestecat, 10 sticle de băutură și 17 CD-uri.

Hoții au avut ghinion, pentru că toate mișcările le-au fost surprinse de camerele de supraveghere, fapt care a permis identificarea lor rapidă. În primă fază Alexandru Lacatos a negat că a participat la furt și a spus că a intrat în magazin doar ca să își cumpere țigări. În timpul anchetei a recunoscut că a luat de pe rafturi 5 sticle cu băutură, dulciuri și gume de mestecat, pe care nu le-a achitat.

Prins și adus cu escortă din Germania

Lacatos a fost singurul dintre cei cinci hoți care a primit o pedeapsă cu închisoare, față de ceilalți fiind dispusă renunțarea la urmărirea penală. Imediat după pronunțarea hotărârii definitive de condamnare, polițiștii bihoreni s-au dus să-l ridice de acasă pe bărbatul în vârstă de 39 de ani, dar acesta nu a fost găsit. A fost dat în urmărire internațională și a fost prins în primăvara anului următor, în Germania.

Pe 24 aprilie 2025, o escortă formată din doi polițiști din cadrul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională al Inspectoratului General al Poliției

Române (IGPR) l-a preluat pe urmărit de la autoritățile germane și l-a adus în țară. Cheltuielile cu această operațiune nu au fost deloc mici, au indicat oficialii Poliției Române în actele transmise Judecătoriei Salonta: peste 12.000 de lei, care au cuprins indemnizația de deplasare, formată din diurnă și cazare, plata transportului și alte cheltuieli, cum ar fi comisioanele de schimb valutar.

Conform legii, toate aceste sume au fost suportate din bugetul propriu de către IGPR, care a cerut instanței bihorene să-l oblige pe Alexandru Lacatos să „deconteze” cheltuielile necesare pentru aducerea sa în țară. Judecătoria Salonta a admis solicitarea Poliției Române și l-a obligat pe fostul urmărit, care între timp a și fost eliberat condiționat, în luna martie a acestui an, să achite suma solicitată. Sentința dată de instanța din Salonta la finalul lunii aprilie nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile.

Furt în grup la o benzinărie din Bihor. Unul din cei 5 hoți a fost dat în urmărire națională

Lucrările fac parte din proiectul de modernizare a infrastructurii din zona stațiunii Băile 1 Mai și vizează îmbunătățirea accesului către complexul de agrement și a condițiilor de circulație pentru turiști și localnici.

„Chiar dacă această decizie produce dezamăgire în rândul tuturor celor care iubesc FC Bihor, considerăm că parcursul sportiv al echipei din acest sezon reprezintă un pas important înainte pentru proiectul început în urmă cu trei ani”, pasaj din comunicatul postat de FC Bihor în această seară.

De mărțișor, Bihorul rămâne fără echipă de fotbal feminin în Liga 2 și Liga de Tineret

CNIR a fost înființată pentru administrarea noilor investiții strategice în autostrăzi și drumuri expres, în contextul extinderii accelerate a rețelei de infrastructură mare din România. Conform planului guvernamental, CNAIR ar urma să rămână responsabilă în principal de întreținerea și administrarea drumurilor existente, în timp ce CNIR ar urma să gestioneze construcția noilor coridoare de transport. Crearea CNIR a fost inclusă și ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Este un proiect strategic, parte a coridorului de transport Via Carpathia care ne-a dovedit implicarea și contribuția esențială a autorităților locale în pregătirea solidă a investiției, iar obiectivul pe care îl dorim este să reușim începerea lucrărilor încă din acest an. Vom avea nu doar o legătură modernă între cele două municipii sau între Autostrăzile A1 și A3, ci una între nordul și sudul Europei, de la Marea Baltică la Marea Neagră și Mediterană.” se menționa într-un comunicat transmis de CNIR imediat după semnarea ordinului de către ministrul interimar Radu Miruță.

Potrivit datelor prezentate de Economedia, CNAIR avea obligația de a semna în termen de 15 zile protocoalele de predare-preluare pentru trei proiecte, termen care expiră în 20 mai. Pentru celelalte două investiții, transferul ar urma să fie realizat după finalizarea procedurilor de achiziție aflate în derulare.

CNAIR contestă capacitatea CNIR de a prelua și gestiona proiectele Cu puțin timp înainte de expirarea termenului, CNAIR a transmis Ministerului Transporturilor o plângere prealabilă prin care solicită anularea în totalitate a ordinului de ministru din 5 mai. Compania susține că măsura a fost adoptată fără o consultare prealabilă și fără o analiză privind capacitatea efectivă a CNIR de a administra simultan cele cinci proiecte. În documentul transmis Ministerului Transporturilor, CNAIR afirmă că ordinul contravine principiului cooperării între instituțiile publice și reclamă faptul că termenul impus pentru transfer nu putea fi respectat în mod realist. Totodată, compania invocă lipsa resurselor umane din cadrul CNIR, care ar avea în prezent aproximativ 75 de angajați, în condițiile în care schema prevăzută legal ajunge la circa 400 de posturi, conform informațiilor publicate de Economedia.ro, CNAIR argumentează și că proiectele se află deja în faze avansate de implementare.

Unele au studii de fezabilitate în proces de avizare, proceduri de mediu începute, exproprieri în curs sau contracte semnate cu antreprenorii. Potrivit companiei, transferul în acest moment ar putea produce blocaje administrative, litigii contractuale și întârzieri care să afecteze inclusiv finanțările europene. Printre proiectele aflate în centrul disputei se numără și Drumul Expres Arad – Oradea, parte a coridorului european Via Carpathia. Economedia.ro notează că investiția înregistrează deja întârzieri importante.

Exproprierile suplimentare necesare pentru zonele de împrumut de materiale nu au fost finalizate, licitațiile pentru supervizarea lucrărilor nu au fost lansate, iar discuțiile privind devansarea începerii lucrărilor pentru anul 2026 nu au fost demarate. Potrivit sursei citate, conflictul dintre cele două companii generează deja un blocaj procedural. În contextul în care CNAIR a anunțat că va contesta ordinul în instanță, compania nu mai poate semna documente legate de proiectele vizate, iar CNIR nu le poate prelua oficial.

Surse citate de Economedia susțin că proiectele au intrat într-o zonă de incertitudine administrativă, în care activitatea este practic suspendată. Plângerea prealabilă reprezintă etapa obligatorie înaintea unei acțiuni în contencios administrativ. Ministerul Transporturilor are la dispoziție 30 de zile pentru a răspunde solicitării formulate de CNAIR. Dacă ordinul nu va fi retras, litigiul poate ajunge în instanță, situație care ar putea prelungi incertitudinea juridică pentru aceste investiții pe termen lung.

Proba scrisă a avut loc sâmbătă, 16 mai, iar rezultatul obținut de elevul bihorean a fost apreciat de reprezentanții liceului ca fiind o performanță excepțională, construită prin muncă susținută, seriozitate și pasiune pentru matematică.

Reprezentanții Liceul Teoretic „Gabriel Țepelea” Borod au subliniat și contribuția profesoarei Luminița Gârz-Marușca, cea care l-a pregătit pe elev pentru competiție.

„În spatele acestei performanțe se află dedicarea unui cadru didactic care a investit în pregătirea acestuia timp, răbdare și profesionalism, reușind să transforme pasiunea pentru matematică într-o performanță de nivel național”, au spus reprezentanții liceului.

Concursul Național de Matematică Aplicată „Adolf Haimovici” este una dintre competițiile importante dedicate elevilor pasionați de matematică aplicată și domenii tehnice.

„Leii roșii” au câștigat meciul 3 după o revenire spectaculoasă în final. Această victorie le conferă un moral ridicat pentru cea de-a 4-a partidă a seriei. De cealaltă parte, Dinamo va juca sub presiune, pentru că nu își mai poate permite un alt pas greșit.

În echipa noastră ar putea reintra fundașul Jaizec Lottie. Jucătorul american a efectuat deplasarea cu echipa la București, dar nu a evoluat în meciul 3, disputat duminică. El este în mare parte refăcut după o accidentare suferită la genunchi, dar stafful medical al echipei a decis ca el să nu joace în partida de duminică. Lottie nu a mai jucat de la data de 14 aprilie. Stafful medical va decide în ziua meciului dacă fundașul american va fi introdus sau nu în echipă în meciul 4.

Meciul Dinamo București – CSM CSU Raiffeisen va avea loc marți, 19 mai, cu începere de la ora 18:00, la Sala Dinamo. Partida va putea fi urmărită în direct la Digi Sport 3, Prima Sport și FRB TV (canal YouTube).

Percheziții și rețineri

În luna septembrie a aceluiași an, polițiștii Serviciului Arme, sub coordonarea unui procuror din Salonta, au efectuat 17 percheziții, fiind vizate persoane suspectate că ar fi efectuat acte de braconaj pe fondul cinegetic 38 „Lunca”, gestionat de Asociația Vânătorilor și Pescarilor Tinca. Anchetatorii au ridicat atunci 48 de arme, peste 6.000 de elemente de muniție letală și neletală, deținută fie legal, fie cu încălcarea legii, dar și mai bine de 120 de trofee cinegetice și 762 de autorizații de vânătoare.

foto: 13 inculpați – unii vânători și paznici de vânătoare, trimiși în judecată, 18.05.2026

Ulterior, 20 de persoane au fost chemate pentru audieri la sediul Poliției Bihor, din care 15 au fost propuse pentru arestare. Instanța a respins măsura propusă de Parchet și a dispus în schimb controlul judiciar. Bihon relata la acea vreme că printre cei reținuți s-au aflat frații Andrei, Nicolae și Sorin Sarca – deținători ai unor afaceri în comuna Tinca, administratorul fondului de vânătoare Tinca, Iosif Ștefan Dulău, Mircea Hadade – patron de case de schimb valutar în Oradea, un doctor, un medic veterinar, dar și un fermier și un agent imobiliar.

Acuzațiile formulate de Parchet

Potrivit unui comunicat al Parchetului Bihor, în dosarul trimis acum în judecată faptele de care sunt acuzați cei 13 inculpați ar fi fost comise în perioada 2021 – 2023, atât pe raza fondului cinegetic 38 „Lunca”, dar şi în zone adiacente acestuia. Acolo s-ar fi desfăşurat, în mod repetat, partide de vânătoare fără autorizație, pe timp de noapte sau cu încălcarea condiţiilor prevăzute în autorizaţiile legal emise cu privire la specia vizată, numărul de exemplare, perioada ori modul de desfăşurare.

În unele cazuri, ar fi fost vizate specii protejate (cum ar fi pisică sălbatică) ori vânătoarea avea loc în afara perioadelor legale sau prin folosirea unor câini pentru atacarea şi schingiuirea vânatului, în perimetre închise, au precizat reprezentanții Parchetului Bihor.

„Potrivit rechizitoriului, o parte dintre inculpaţi sunt vânători autorizaţi sau paznici de vânătoare, iar comportamentul lor este cu atât mai grav cu cât, cunoscând în detaliu regimul juridic al vânătorii, ar fi încălcat, în mod sistematic, aceste reguli”, se arată în informarea Parchetului.

„Intrăm pe teren”

Procurorii au explicat că probele din dosar au arătat că, în multe situații, inculpaţii trimiteau mesaje pe WhatApp reprezentantului asociației care gestiona fondul de vânătoare despre intenţia lor de „a intra în teren”, „a merge în observator” sau „pe Belfir/pe Criş”.

„În intervalul indicat de aceştia, telefoanele utilizate erau localizate, prin datele de celulă, pe raza fondului cinegetic nr. 38 Lunca (celulele Tinca, Belfir, Girişu Negru, Gurbediu, zonele de acces pe fond)”, au detaliat anchetatorii.

Aceștia au explicat că, la final, participanții la partidele presupus ilegale ar fi transmis mesaje de tipul „Am ieşit din teren”, care erau însoţite de fotografii şi filmări cu vânatul doborât, printre care specii strict protejate, precum pisica sălbatică, sau specii de interes cinegetic – căprior, mistreţ, fazan, vulpe, şacal, iepure, raţă sălbatică ori pisică sălbatică. Uneori, în imagini apăreau câini folosiți pentru atacarea şi schingiuirea vânatului.

„Reprezentantul gestionarului fondului primea aceste mesaje în timp real, răspunzând, de cele mai multe ori, prin formule de validare («OK», «Bravo», „«Felicitări!») fără a cere prezentarea autorizaţiilor sau a sesiza vreo neregulă, ceea ce a fost apreciat drept complicitate morală la braconaj şi la uz de armă letală fără drept”, se precizează în comunicatul Parchetului Bihor.

Procurorii au arătat că Garda Forestieră s-a constituit parte civilă împotriva mai multor inculpaţi, solicitând despăgubiri care reprezintă contravaloarea exemplarelor cinegetice împuşcate ilegal. Prejudiciul total estimat se ridică la peste 90.000 de euro, se arată în rechizitoriul care a fost înaintat Judecătoriei Salonta.

„Conducătorul auto, care a depășit cu 89 de km/h limita legală de viteză, a fost sancționat contravențional cu 20 de puncte amendă, în valoare de 4.050 lei. De asemenea, i-a fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, pe o perioadă de 120 de zile”, se arată într-un comunicat transmis de reprezentanții Poliției Bihor.

Totodată, în cursul zilei de sâmbătă, 16 mai, la ora 13:28, pe DN1, în afara localității Săbolciu, oamenii legii au depistat în trafic un tânăr de 22 de ani, din Oradea, în timp ce conducea o mașină cu viteza de 183 de km/h, înregistrată radar, în zona de limitare a vitezei de deplasare la 100 de km/h.

„Conducătorul auto, care a depășit cu 83 de km/h limita legală de viteză, a fost sancționat contravențional cu 15 puncte amendă, în valoare de 3.037,5 lei. De asemenea, i-a fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, pe o perioadă de 120 de zile”, se mai arată în același comunicat.

În comparație cu luna aprilie, PNL a crescut de la 15,5% la 20,3%, în timp ce PSD a scăzut de 20,1% la 17,5%. O ușoară scădere a fost înregistrată și în cazul USR, care au ajuns de la 12,7% la 10%, însă AUR rămâne relativ stabil, după ce în aprilie era cotat cu 37%.

Diferențele cresc odată ce sunt luați în calcul doar respondenții care susținut că sigur ar merge la urne. Astfel, în acest caz, AUR ajunge la 41,4%, PNL la 21,9%, PSD la 13,3%, USR, 10,8%, UDMR, 3,4%, SOS România, 3,1%, SENS, 2,3%, iar POT cu 1,7%.

„AUR rămâne principalul partid din România în intenţia de vot, relativ stabil în banda 38-41% (variaţie în funcţie de gradul de mobilizare al votanţilor). O schimbare majoră se observă în ceea ce priveşte locul doi. În premieră în ultimii şase ani, PNL trece în faţa PSD cu un scor de 20-22% (în creştere cu cinci procente comparativ cu luna anterioară), în timp ce PSD cade pe locul 3, cu o pierdere importantă, înregistrând un scor de 13-17% (scădere de trei procente faţă de aprilie). Diferenţa dintre cele două partide variază între 3 puncte în clasamentul votanţilor care au o opţiune şi peste 8 puncte procentuale în clasamentul votanţilor mobilizaţi”, a declarat directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, citat de Observatornews.

Directorul INSCOP a susținut că notorietatea partidului a crescut din cauza crizei politice și al efectului produs de premierul interimar Ilie Bolojan.

„Moțiunea de cenzură a determinat o polarizare puternică a societății românești, ceea ce a provocat o creștere importantă a PNL, tractat de premierul Ilie Bolojan, a cărui popularitate a crescut rapid și oarecum neașteptat”, a mai adăugat Ștefureac.

Sondajul a fost realizat în perioada 11 – 14 mai pe un eșantion 1.100 de persoane, prin interviuri telefonice. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.