23 de primării bihorene pe avarie

De Veronica Bursaşiu
2Comentarii
Adrian Codrean
Adrian Codrean
23 de unităţi administrative din Bihor sunt subfinanţate de Guvern. Victime sunt tocmai comunităţile în care primarii şi-au făcut treaba.


În acest an, Guvernul a aplicat la echilibrarea bugetară o formulă prin care se declara că se va înlătura riscul ca banii să fie repartizaţi pe criterii politice. Atunci când e vorba de realităţile concrete din fiecare comunitate, formulele dau greş. Comunele care şi-au asigurat venituri de 1,5 milioane lei nu au mai intrat în calculele guvernanţilor. Aceştia nu au ţinut seama de faptul că sunt comune cu 1800 de locuitori, dar şi comune cu 7000 de locuitori. Automat, la o comună cu o populaţie mai numeroasă, necesităţile financiare sunt mai mari. „Toate cele 23 de unităţi administrativ-teritoriale au proiecte cu finanţare de la bugetele locale în derulare. Au cel puţin un proiect european, dacă nu mai multe. Doamne fereşte să rateze un proiect european, fiindcă atunci chiar vorbim de faliment în cazul unei comune. Fie şi dacă e doar un proiect de 2 milioane de euro. Vă daţi seama ce înseamnă pentru o comună să dea înapoi 2 milioane de euro. Din păcate, prin această formulă au fost descurajaţi tocmai primarii care au făcut treabă, au făcut eforturi pentru încasarea veniturilor, au angajat proiecte pentru comunitate”, spune Horia Carţiş, şeful de cabinet al preşedintelui Consiliului Judeţean Bihor. Pe lista localităţilor subfinanţate se află: Tileagd, Budureasa, Bratca, Tinca, Biharia, Nojorid, dar şi oraşe precum Aleşd şi Valea lui Mihai.

Formula prin care se alocă bani de la Guvern comunităţilor locale creează anomalii. Care pot degenera în situaţii fără ieşire. Oarecum paradoxal, dar modalitatea prin care s-a procedat la echilibrare bugetară a lovit tocmai în primarii care au realizat venituri, s-au străduit să aibă un grad de colectare bun, dar au şi angajat proiecte pentru comunitate. Aplicarea formulei prin care se alocă bani de la Guvern către comunităţile locale nu ţine cont însă de realităţile concrete. Aşa se ajunge în situaţia în care o comună cu 7000 de locuitori, cum este Tileagdul, de exemplu, să primească mai puţini bani decât una cu 1500 de locuitori. Aceasta fiindcă Guvernul a decis că acolo unde Primăria a atins un buget de 1,5 milioane lei nu mai alocă fonduri. La fel cum un oraş mic, cu cel mult câteva mii de locuitori să primească sume impresionante doar pentru că oraşele trebuie să atingă un plafon bugetar superior, în detrimentul unei comune mari. Situaţiile generate creează mari dureri de cap aleşilor. Spre exemplu, Adrian Codreanu primarul comunei Tileagd, spune că are şedinţe zilnice cu contabilul instituţiei pentru a vedea de unde poate să mai taie ca să adauge în alt loc. Mecanismele după care îşi fac calcule primarii par să nu fie cunoscute- sau oricum sunt ignorate, de conducerea centrală. Atunci când îşi face proiecte, planuri, un primar face previziuni bugetare pe trei ani. „Noi suntem în situaţia în care în 2013, bazându-ne pe încasări şi banii pe care îi primeam la echilibrări bugetare am făcut previziuni pe următorii trei ani. Acum am constatat că ne lipsesc cam 1,4 milioane de lei. Aceasta fiindcă anul trecut am primit 1,7 milioane de lei, iar în acest an doar 690 mii lei. Noi nu ne gândim la faliment, dar putem vorbi despre o situaţie de avarie. Vom fi în situaţia în care va trebui să explicăm oamenilor de ce nu vom face o stradă sau alta. De ce nu putem înlocui un bec sau de ce va trebui să mai stingem lumina din când în când”, spune primarul de Tileagd. Primăria Tileagd trebuie să găsească rapid resurse pentru lucrările de la Casa de Cultură, dar şi pentru achiziţionarea unui utilaj ISU.

Primăria Girişu de Criş, care are un proiect european în valoare de 2,3 milioane de euro bani cu care trebuie finalizată construcţia unui centru social de tip after school pentru 60 de copii şi asfaltaţi 13 kilometri de drum comunal. Primarul Ioan Paşca spune că miza pe 1,5 milioane lei de la Guvern pentru a cofinanţa proiectul, dar a primit doar 500 de mii de lei. „Pericolul mare e în ceea ce priveşte aceste proiecte europene, fiindcă o comună nu are de unde să returneze 2 milioane de euro. Perspectivele nu sunt tocmai optimiste fiindcă statul spune că îţi oferă posibilitatea de a face cerere de plată sau cerere de rambursare. La cerere de plată, într-adevăr nu trebuie să ai bani în cont. Din istoricul Consiliului Judeţean pot să spun că cererile de plată nu pot fi satisfăcute fiindcă Trezoreria de obicei nu are atâţia bani de scos. Mai cu seamă în condiţiile unei avalanşe de cereri de plată care se preconizează”, spune Horia Carţiş, şeful de cabinet al Preşedintelui CJ Bihor.



2Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor