Academician în slujba istoriei, adevărului şi patriei

De Cristian Horgoș
Aurel Pop, între Sorin Şipoş şi rectorul C-tin Bungău
Aurel Pop, între Sorin Şipoş şi rectorul C-tin Bungău
Cităm din discursul de marti al rectorului Aurel Pop: „Putem critica oameni, instituţii, dar nu ţara-ntreagă”.


Lansarea cărţii „Istoria, adevărul şi miturile”, marti, la Universitatea din Oradea, s-a constituit într-o pledoarie a autorului Aurel Pop pentru un patriotism echilibrat şi ancorat în contextul european şi mondial. Eleganţa, erudiţia dar şi însufleţirea cu care rectorul clujean Aurel Pop le-a vorbit studenţilor şi universitarilor orădeni i-au atras inimoase aplauze dar şi aprecieri din partea unor istorici consacraţi precum Mihai Drecin şi Viorel Faur.

În opoziţie cu Lucian Boia

În deschidere, istoricul şi universitarul Sorin Şipoş a făcut o prezentare a celei de-a doua ediţii a cărţii „Istoria, adevărul şi miturile”, apărută la Editura Enciclopedică Bucureşti ca o critică argumentată faţă de lucrarea istoricului bucureştean Lucian Boia „Istorie şi mit în conştiinţa românească”. Apărută în multiple ediţii la editura „moştenitoare a editurii Partidului Comunist Român” şi tradusă în maghiară, engleză, germană, poloneză şi franceză, cartea lui Lucian Boia „a generat numeroase discuţii în istoriografia română şi în rândul intelectualilor români” – după cum a subliniat ieri Sorin Şipoş. Scrisă într-un limbaj accesibil publicului larg, lucrarea lui Boia a avut succes de piaţă. „O problemă a acestei cărţi este că ea condamnă totul… Este o carte care pune sub semnul întrebării toate temele, relativizează totul în scrisul istoric românesc tocmai fiindcă analiza făcută nu are nicio regulă şi metodă. Sunt abordate în lucrare principalele teme ale istoriografiei române: originea, problema continuităţii, conştiinţa unităţii românilor în Evul Mediu, maniera în care românii îi văd pe ceilalţi, pe străini, principele ideal şi un capitol despre societatea românească după anul 1989”, a subliniat Şipoş.

Filozofii păguboase

Mai apoi, Aurel Pop şi-a punctat o serie de argumente, din care spicuim:
„Într-adevăr, adevărul absolut îl deţine doar Dumnezeu. Dar menirea noastră, a istoricilor e să căutăm adevărul, să îl redăm cât putem noi mai bine. Altfel ne putem numi eseişti, scenografi de film, politicieni, propagandişti orice altceva dar nu istorici. M-a întristat faptul că are ecou la intelectuali o idee promovată de Lucian Boia precum cea că dacă nu putem găsi adevărul ce rost mai are să-l căutăm? E ca şi cum am spune: ce rost are să mâncăm astăzi câtă vreme mâine oricum ne va fi foame sau ce rost are să trăim dacă tot vom muri?, a punctat Aurel Pop.

Contra „nimicniciei”

Acesta s-a mai exprimat clar împotriva spiritului de „nimicnicie” pe care Lucian Boia îl asociază poporului român şi criticile cu motivaţii absolut discutabile aduse unor voievozi şi personalităţi simbol precum Mihai Viteazul, Bălcescu, Eminescu, Lucian Blaga şi Coşbuc. „I-a acuzat pe domnitorii români că şi-au considerat ţările porţi ale creştinătăţii fără să ţină seama că şi Serbia, Bulgaria şi Ungaria s-au considerat stâlpi de apărare a creştinismului în faţa ameninţării otomane. L-a acuzat pe Eminescu de naţionalism fără să ţină cont de contextul curentului romantic al epocii sale. Ori şi Goethe şi Petofi erau scriitori romantici care exprimau idei împotriva străinilor de neam. Dar cum să acuzi românii de naţionalism disproporţionat când Marea Unire s-a făcut sub un şef de stat neromân iar sărbătorirea unui secol de la Marea Unire se va face cu un preşedinte de altă etnie?”, a pledat Aurel Pop.

Cum: bine că pleacă?

Cât despre faptul că Lucian Boia mai constată în cartea sa „că mulţi români pleacă din ţară şi că bine fac”, Aurel Pop a amintit că naţiuni viguroase, precum englezii şi irlandezii, s-au confruntat cu exoduri în momente de restrişte ale istoriei lor fără să-şi critice sau renege patria-mamă.
„Putem să criticăm o persoană, o instituţie sau zece instituţii, dar e absurd să te superi pe ţara tata. E ca şi cum ne-am critica mama. Aşa cum a spus un preşedinte american, înainte să ne întrebăm ce a făcut ţara pentru noi, să ne întrebăm ce am făcut noi pentru ţară!”, a îndemnat Pop cu rezerva de a nu cădea în extrema opusă „nimicniciei româneşti” din „propaganda” lui Boia.
„Dacă nu căutăm echilibrul, abia ne-aşteaptă cei care susţin că dacii i-au învăţat latina pe romani fiindcă o ştiau cu cinci milenii înainte sau că am fost creştini înaintea lui Iisus”, a ironizat Pop.
În final acesta a încredinţat că „se simte bine printre orădeni” şi a acordat autografe pe coperta cărţilor.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !