Cavaleri şi soldaţi pedeştri înarmaţi cu săbii, securi de luptă, buzdugane, pumnale, lănci medievale, arbalete, cosorare, cu ţepuseţi paloşe au pus stăpânire pe curtea Şcolii Constantin Şerban din Aleşd. Toate aceste arme erau greu de folosit şi de aceea era necesar ca soldaţi să participe continuu la antrenamente şi exerciţii. Toate acestea s-au regăsit sâmbătă, în atmosfera din curtea şcolii aleşdene.
Viaţa în sistemul feudal medieval solicita ca toată lumea să datoreze supunere regelui, lordului şi superiorilor.
Statutul unui soldat îl puteai determina după arme. Armele, armura şi calul unui cavaler erau foarte scumpe. Din tabloul creat de organizatori nu au lipsit menestreli, trubadurii cu baladele lor, cântate adesea în sate sau pe câmp pentru a uşura sarcinle monotone ale iobagilor. Muzica era formă majoră de divertisment în perioada medievală şi parte integrantă a vieţii de zi cu zi- în Evul mediu, oamenii mâncau în ritmul muzicii tradiţionale, acompaniaţi de harpă, rebec, lăută, timpanon, flaşneta, flaut, chimval, trianglu, tamburină. Muzicanţii care au onorat invitaţia organizatorilor Serilor medievale de la Aleşd au cântat balade romantice, cântece despre cavaleri şi poveştile lor de dragoste, despre ţări îndepărtate şi evenimente istorice. Protagoniştii evenimentului au participat şi la o paradă a costumelor de epocă, moda în epoca medievală fiind dictată de piramida puterii. Numai regele putea purta haine căptuşite cu blană de hermină, în timp ce nobilii aveau hainele căptuşite cu blană de vulpe sau vidră, făcute de mătase, tafta, dantelă, bumbac. Cei din clasa de jos purtau haine de lână, in, piele de oaie. Cei mai interesaţi de eveniment au fost copiii care au trăit cu maximă intensitate momentele de luptă create de Paladinii de Mediaş, au stat la rând să tragă cu arcul la iurta Lupilor din Pustă, ori au trecut pe la standurile unde erau prezentate meşteşugurile specifice epocii.
În oferta turistică
Organizatorii Serilor medievale speră ca prin acest proiect să aducă Aleşdul pe harta destinaţiilor turistice, prezentându-i în prim-plan pe cei care, în urmă cu 700 de ani, populau Cetatea Piatra Şoimului. O cetate construită pe o stâncă înaltă de 500 de metri, acolo odinioară doar şoimii puteau ajunge. Cetatea a fost construită de către judele regal Pál sau fiul Miklós, urmași ai familiei de nobili Geregye. În decursul a 300 de ani, cetatea este stăpânită de diferiţi nobili și un principe. Între anii 1658-1660, cetatea s-a aflat în posesia domnitorului Țării Românești, Constantin Șerban Basarab. Astfel se explică de ce organizatorii au ales ca loc de desfăşurare al evenimentului tocmai şcoala care poartă numele domnitorului. De la începuturile sale, Aleşdul a aparţinut domeniului Cetăţii Piatra Şoimului. Cetatea a devenit simbol al unui proiect de promovare a produsului turistic specific oraşului Aleşd, produs care ar urma să fie introdus în oferta turistică de la nivelul Regiunii Nord-Vest. În cadrul acestui proiect au fost organizate Serile medievale.
Citiți principiile noastre de moderare aici!