„Spre deosebire de anul 2012, când noi fugeam după ei: «Haide-ţi să vă informăm»! Cei care au lucrat în proiecte ştiu ce înseamnă să ai target, ca în vânzări. În 2012, reacţia celor mai multe persoane, când mergeam cu ghidul sau cu pliantele, era: «Cine eşti? Nu cred că pot să primesc ceva gratuit!». Şi asta a fost o reacţie de frică. O reacţie, pentru că am fost prima organizaţie care s-a îndreptat înspre ei. Şi au trecut anii, ajungând în prezent, când nu am făcut nici un demers să mergem spre ei. Ci toate aceste cazuri au venit înspre noi”. Este un fragment din cuvântarea Adrianei Popa, manager la Centrul de Regional de Integrare (CRI) Filantropia Oradea, la conferinţa de închidere a proiectului „Integrare ACUM – Abordări complexe și unitare pentru migranți”, eveniment care a avut loc marţi, 7 aprilie 2019, la Butoiul de Aur. Citatul reflectă percepţia migranţilor faţă de Centrul Regional de Integrare. Aceştia, deşi aveau nevoie de ajutor, nu credeau că acest ajutor îl vor şi primi. Şi, mai ales, gratuit.
Schimbarea de percepţie s-a datorat proiectului în valoare de peste 2,25 milioane de lei, implementat de AIDRom – Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România, în parteneriat cu Asociaţia Filantropia Oradea, proiect finanţat de Uniunea Europeană şi Inspectoratul General pentru Imigrări, prin Programul Naţional – Fondul Azil, Migraţie şi Integrare, în perioada: 01.06.2017 – 31.05.2019, în două etape de implementare.
O contribuţie deosebită la reuşita proiectului şi-au adus-o şi cei şapte membri, în frunte cu managerul Adriana Popa.
La conferinţa de închidere a proiectului au fost prezenţi: Cătălina Niculescu, manager proiecte AIDRom, Lazăr Laurenţiu, preşedintele Asociaţiei Filantropia Oradea, reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate şi beneficiari ai proiectului.
Obiective
„Obiectivul general al proiectului a fost facilitarea procesului de integrare al migranţilor. Din punct de vedere social, economic şi cultural. Unul dintre obiectivele specifice a fost realizarea unei platforme suport interinstituţional. Acest obiectiv este foarte important pentru noi, pentru că el înseamnă viitorul. Noi depindem foarte mult de finanţare. Facem muncă de voluntariat, dar vrem să ştim că peste doi – trei ani, când se va termina proiectul, aceşti oameni nu vor rămâne «fii ploii»”, a subliniat Adriana Popa.
Indicatorii proiectului au fost depăşiţi la toate capitolele. În cadrul proiectului au fost oferite la CRI Oradea și CRI Timişoara servicii specializate de: consiliere socială şi juridică, asistenţă materială, cursuri de limba română şi acomodare culturală, activităţi de petrecere a timpului liber pentru migranţi, acţiuni specifice pentru beneficiarii minori ai grupului ţintă şi medierea relaţiei migranţilor cu instituţiile implicate în proiect.
De asemenea, în cadrul proiectului au fost formaţi 20 mediatori în cadrul a două sesiuni de formare, dintre care trei mediatori interculturali au fost angajaţi. Au fost formați 40 voluntari în cadrul a două sesiuni de formare, care au participat la crearea de reţele judeţene de voluntari. Au fost semnate şase parteneriate cu instituţii publice din cele şase judeţe, cu atribuţii în domeniul asistenţei migranților.
În cadrul proiectului: „Integrare ACUM – Abordări complexe și unitare pentru migranți”, în cele şase județe de jurisdicție a fost asistat un număr de 742 beneficiari, în perioada iunie 2017- aprilie 2019.
Ce spun voluntarii şi beneficiarii
Despre munca depusă în cadrul proiectului şi despre beneficiile acestuia au vorbit cei implicaţi direct în proiect, voluntarii şi beneficiarii.
„Nu le am cu cifrele. Acum am aflat şi eu că am consiliat 174 de migranţi. Nu lucrez cu cifre, lucrez cu poveşti şi cu oameni. Fac lucrul acesta din instinct. Cetăţeanul străin este un om cu nevoi ca şi noi ceilalţi. Recunosc că nu sunt o supervorbitoare de limba engleză, dar asta nu mă împiedică să am o colaborare foarte frumoasă cu ei. Asistent social pe un proiect nu înseamnă că ţi se termină programul nici la ora 17:00 nici la 19:00. Eşti asistent social, punct. Ei au o situaţie mai sensibilă. Ei nu au cui să spună ce îi doare. Faptul că ne-au adoptat, sau noi i-am adoptat, nu ştim cine pe cine, dar uneori mă văd prietenă, alteori mă văd mamă”, a subliniat Marcela Tomuţa, asistent social în cadrul proiectului.
Rodonia Iemima Hering – pedagog social la CRI Oradea, este cea care i-a ajutat pe migranţi să înveţe limba română. Tânăra de 23 de ani spune că a fost o adevărată provocare pentru ea acest lucru, mai ales că în unele cazuri, migranţii nu ştiau prea bine nici limba engleză. „Am încercat să mă pliez pe nevoile beneficiarilor, pe nevoile lor concrete. Bineînţeles, scopul meu nu a fost să-i transform în gramaticieni sau traducători, ci pur şi simplu că i-am ajutat să consolideze baza fundamentală a cunoştinţelor în limba română”, a explicat Rodonia Hering.
Nistor Mihail şi Valeria Grosu, doi tineri din Basarabia, au fost angajaţi mediatori interculturali în cadrul proiectului. „Acum doi ani am venit în Oradea pentru master în kinetoterapie. Am fost primită cu multă căldură de aceşti oameni minunaţi. La început am fot beneficiar şi am participat la diferite evenimente care m-au ajutat să mă integrez. Peste un an am reuşit să fac parte din echipa lor şi le mulţumesc foarte mult”, a declarat Valeria Grosu.
Unul dintre beneficiarii proiectului, Kamal Mounir din Egipt, era deosebit de fericit pentru că de câteva săptămâni a reuşit că primescă cetăţenia română. Şi asta, în mare parte, datorită ajutorului primit din partea Adrianei, Marcelei, Rodoniei, Valeriei, părintelui Lazăr Laurenţiu, Nistor şi celorlalţi mebri ai echipei proiectului.
Citiți principiile noastre de moderare aici!