Județul Bihor face pași pentru a-și spori șansele la demararea proiectului de autostradă Oradea – Arad, cu sprijin internațional. Desigur, în măsura în care Guvernul României va binevoi să-și întoarcă privirea spre județul nostru.
În acest context, Consiliul Județean Bihor va găzdui la Oradea vineri, 23 martie, conferința internațională cu titlul „Dezvoltarea infrastructurii rutiere transeuropene Via Carpatia în România”. Via Carpatia este un proiect de infrastructură rutieră ce ar lega Europa de Est de la Nord la Sud, începând cu Marea Baltică și terminând cu Marea Neagră, la Constanța, într-o variantă, respectiv Marea Egee, la portul Salonic, în cealaltă variantă.
Participanții vor semna un document-protocol pentru susținerea proiectului Via Carpatia, în România. În România, Via Carpatia va intra dinspre Debrețin și, de la Oradea, ar continua spre Arad, Timișoara și, mai departe spre est, respectiv sud.
La conferință vor participa, alături de gazde, Toth Andor – secretar de stat adjunct maghiar pentru transporturi, Piotr Miaso – șeful administrației regionale de drumuri din regiunea poloneză Podkarpatckie, dar și reprezentantul organizației „European Group of Territorial Cooperation Via Carpatia”, cu sediul la Kosice, Slovacia. La eveniment sunt așteptați să ia cuvântul și Mateusz Gnaiazdowski, de la Centre for Eastern Studies din Polonia, precum și Ocskay Gyula – CESCI Budapesta.
Potrivit informațiilor primite de la purtătorul de cuvânt al CJ Bihor, la conferință vor mai participa, alături de președinții consiliilor județene de pe granița româno-maghiară, Kun Ferenc – șeful departamentului de Relații Externe din Ministerul Dezvoltării din Ungaria, precum și Martin Fijolek – reprezentantul cancelariei regiunii Podkarpatckie din Polonia. Se mizează și pe participarea unui reprezentant al Ministerului Transporturilor din România.
De la Baltică la Neagră și Egee
Toată această desfășurare de forțe este menită pentru a impune pe agenda publică implicarea României în acest proiect internațional de infrastructură. Destinatar: Guvernul României, ce rămâne repetent la capitolul investiții în infrastructură. Tocmai în România, la Lugoj, este prevăzută ramificarea traseului Via Carpatia, spre est, în direcția Marea Neagră, respectiv spre sud, spre Calafat, apoi Bulgaria, cu destinația Marea Egee, în Grecia.
Proiectul Via Carpatia a demarat în 2006, când, la inițiativa Poloniei a fost realizată o cooperare de-a lungul graniței de est a Uniunii Europene, cu scopul de a crea o rețea rutieră de-a lungul
coridorului Nord-Sud.
De atunci, țările componente ale Via Carpatia au făcut mai multe demersuri pentru a fi recunoscut la nivelul instituțiilor decizionale europene, tocmai pentru că legarea prin infrastructură rutieră a orașelor Klaipeda, respectiv Constanța și Salonic este și un semnal pentru buna vecinătate și facilitarea cooperării dintre țările componente. Potențialul și rolul acestui coridor este unul cât se poate de însemnat din punct de vedere geostrategic și al politicilor economice europene, se arată într-un document pus la dispoziție de CJ Bihor.
Decalajul față de Vest
În același document se subliniază disparitățile între țările vest și est-europene.
„Față de vecinii de la vest, aceste regiuni (cuprinse în Via Carpatia – n.red.) se confruntă cu provocări puternice, rata de emigrare către occident este mare, mai ales în rândul tinerilor, rata șomajului și a asistaților sociali este de asemenea ridicat, iar odată ajunși în rândurile acestei categorii, revenirea pe piața muncii întâmpină dificultăți. Nu în ultimul rând, IMM-urile axate pe inovare ori cu un capital
autohton puternic nu au o prezență semnificativă pe piață.
Pentru a scădea aceste disparități, în primul rând se impune necesitatea de a facilita accederea înspre aceste regiuni. Printre punctele primordiale se evidențiază construcția de drumuri, ca de exemplu cele ce se vor lega de autostrăzi, dar și folosirea mai eficientă a porturilor maritime sau a liniilor de cale ferată competitive.
Prin extinderea segmentelor aparținătoare Via Carpatia, s-ar putea realiza modernizarea infrastructurii rutiere din Țările Baltice și România, facilitând apropierea de acest coridor a mai multor zone cu dificultăți economice.
Aceasta ar contribui la competitivitatea lor, și ar fi un factor important în reevaluarea statutului de regiune cu situație periferică, devenind mai ușor parte a contextului social-economic european”, se arată în documentul ce motivează utilitatea Via Carpatia pentru întregul bloc estic.
Citiți principiile noastre de moderare aici!