Calugarii Premonstratens revendica si Baile Felix

Ordinul călugăresc Premonstratens a cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) redeschiderea unui litigiu din 1937 cu Statul Român.

Potrivit cotidianului Gândul, ordinul romano-catolic susţine că în 1936 a fost deposedat de 176 de hectare de teren şi de staţiunea Băile Felix printr-o corecţie a Cărţii Funciare operată de Onisifor Ghibu.

Călugării viticultori…

La dosar, reprezentanţii Premonstratens au pus o notiţă din 1963 (fără trimiteri la Cartea Funciară), găsită la Arhivele Naţionale, din care ar reieşi că „Patrimoniul ordinului este următorul: La Oradea: 1.939 ha vie, o biserică, o mănăstire şi un liceu. La Sînmartin, regiunea Crişana: 178 hectare teren arabil, o mânăstire, o biserică. La Hidişelul de Jos 616 hectare de pământ, la Hidişelul de Sus 242 hectare (…)”.

Darea de seamă e una cu caracter general, prezentând Ordinul Premonstratens de la înfiinţarea lui în 1120 în Franţa, iar spre final se face referire şi la Decretul din 1959 prin care se desfiinţează în România acest ordin. La data semnării notiţei se mai arată, de pildă, că mai activau ca preoţi doar patru foşti călugări premonstratenşi, fiindcă „unul a murit iar altul a fost condamnat pentru inversiune sexuală”, precizare care pune oarecum la îndoială seriozitatea notiţei. Apoi, informarea se încheie cu precizarea că „terenurile şi viile au fost predate Statului, rămânând în proprietate numai bisericile şi clădirile aferente”.

Într-un alt act emis de autorităţile din 1940 şi invocat de Ordinul Premonstratens se arată că „În comuna Sânmartin ordinul deţine: Biserică, Mânăstirea, clădiri de economie, moară de apă, Stabilimentul Băile Felix/5 edificii de hotel, 3 edificii de băi, locuinţele particulare […] 126 hectare, etc”.

Aministratori ori proprietari?

Ca atare, în cererea făcută la ÎCCJ, călugării contestă acţiunea prin care „Pedagogul Onisifor Ghibu a decis în 1936 naţionalizarea/exproprierea bunurilor Ordinului Premonstratens din România prin rectificarea Cărţii Funciare a comunei Sânmartin”, se precizează în cererea depusă la Curtea Supremă de Ordinul Premonstratens. Mandatat de Ministerul Educaţiei, Ghibu a operat în CF, modificarea fiind validată de Judecătoria Oradea în august 1936 şi aplicată în 1937 când călugării au fost evacuaţi din Mânăstirea Ordinului Premonstratens din Oradea-Sânmartin, preluându-li-se tot inventarul.

Ca atare, Ordinul a contestat decizia Judecătoriei la Tribunalul Oradea care însă, pe 20 februarie 1937, a respins contestaţia arătând că Ministerul Cultelor care a anulat personalitatea juridică a ordinului călugăresc. Judecătorii şi-au mai motivat decizia arătând că Ordinul Premonstratens nu a fost proprietar ci doar administrator în Băile Felix asupra terenurilor şi clădirilor aflate în proprietatea Statului maghiar şi trecute apoi, la Statul român.

Ordinul canonic a atacat însă şi decizia Tribunalului, la Înalta Curte de Casaţie, dar acţiunea nu s-a mai judecat fiindcă, în 1938, Ministerul Afacerilor Externe a scos de pe rolul instanţelor aceste procese.

Acum însă, Ordinul condus de reverendul Fejes Rudolf Anzelm cere judecarea acelui dosar deschis, în 1938, la ÎCCJ.

Seful ISJ, despre cladirea Colegiului National Mihai Eminescu