Festivalul Naţional de Folk Pro Lirica Oradea, ajuns la cea de a doua ediţie, a debutat sâmbătă după-amiaza, în Cetatea Oradea, cu mai multe lansări da carte şi CD.
Primul care şi-a prezentat apariţia editorială a fost cantautorul bistriţean Florin Săsărman. Cartea „Taifas cu menestreli. Interviurile Diligenţei de Bizanţ”, apărută la Editura Şcoala Ardeleană, o semnează alături de cantautorul Vali Şerban şi cuprinde 33 de interviuri, de taifasuri despre folk cu artişti cunoscuţi. Este o carte despre camaraderie, despre concerte, despre rivalităţi, despre oameni dragi. Doar Nicu Alifantis şi Ducu Bertzi apar cu două interviuri, şi acelea la interval de zece ani unul de celălalt. Se retrăiesc episoade din ceea ce a însemnat Cenaclul Flacăra, timpul în care se ascultau şi se cântau la unison cântecele cu mesaj, când se recita „Moartea căprioarei” sau „Mistreţul cu colţi de argint” într-o singură voce, poveşti de viaţă, poveşti de scenă. Răspund provocarilor printre alţii: Doru Stănculescu, Mircea Florian, Vasile Şeicaru, Adrian Ivaniţchi, Mircea Baniciu, Zoia Alecu, Victor Socaciu, Ştefan Hruşcă, Mircea Bodolan, Ion Zubaşcu, Dinu Olăraşu, Mircea Vintilă, Maria Gheorghiu, Marius Baţu, Tatiana Stepa, Emeric Imre sau Gheorghe Gheorghiu. Cartea se poate constituie de fapt într-o istorie a muzicii folk româneşti, prin ochii celor intervievaţi.
https://www.youtube.com/watch?v=9NqqH-yaefg
Maria Gheorghiu revine la Oradea cu bucurie după foarte mulţi ani şi a aflat că oamenii de aici iubesc fenomenul folk şi îi înţeleg mesajul. Se ştie că atunci când vrei să evadezi din cotidian e bine să te refugiezi în muzică. Crede că folkul este cea mai bună variantă şi asta a făcut şi cantautoarea într-o perioadă tulbure din viaţa ei. La Oradea a adus cu ea noul CD, „Câmp de lavandă”. „Am visat într-o noapte iubirea mea într-un câmp de lavandă şi în dimineaţa următoare am scris cântecul. A curs. L-am scris ca şi când l-aş fi avut dintotdeauna în mine. Atunci mi-am imaginat o poveste de iubire într-un câmp de lavandă, cu un personaj pe care probabil îl doream în viaţa mea. Pentru că ce se întâmplă în această poveste nu este real. Pentru cei care nu ştiţi, lavanda are mai multe semnificaţii. Lavanda dă senzaţia de linişlte de calm. Mai mult decât atât, o călugăriţă din secolul XIV spunea că lavanda are puterea de a scoate răul din om”, spune Maria Gheorghiu. Una dintre piese, „Punţi îngheţate” a scris-o într-o noapte grea, în care putea părăsi această lume. Dar, mărturiseşte artista, cântecul a reuşit să o salveze. „Asta trebuie să facem în viaţă, să întindem punţi căte oameni, să dezgheţăm tot ce este îngheţat. Acest album asta face”, mai spune Maria Gheorghiu.
Cea de a doua carte prezentată a fost cea a preşedintei Asociaţiei Culturale Pro Lirica, Mihaela Dindelegan, „Minuni din flori de spini”, despre care a vorbit câteva cuvinte scriitoarea Eugenia Ponta Pete, din Arad. „Ieşită din somn, poeta mărturiseşte că viaţa i-a dăruit-o poezia. Cuvintele sunt diamantele desprinse din suflet, care se completează şi fac cale-ntoarsă în suflet pentru a dărui viaţă. Sonetele adunate în cartea de faţă sunt din poveşti trăite, lecţii din care să mai înveţe şi alţii .
Cuvintele biciuie, ademenesc, apropie, îndepărtează”.
De altfel, autoarea versurilor mărturiseşte că dintr-un vis minunat în doi a ajuns cu aripile tăiate. Acum nu mai visează, dar trăieşte. „În vremea aceea când ieşeam din cenuşă, nebiruită de moarte, cineva mi-a dat aripi să zbor. Şi am început să visez. Nu singură, ci în doi. Zburam împreună spre o viaţă nouă, pe care am transpus-o în versuri, pentru că era mirifică. În ea nu exista păcat. Nu exista răutate, mândire, invidie, ură, ambiţii, orgoliu! Nu exista egoism! Cel puţin nu din partea mea. Cel mai înalt ideal al meu în acea viaţă era să mă plimb ţinându-mă de mână cu cel pe care îl iubeam. Acest vis m-a făcut pentru o vreme atotputernică. Dar au venit hoţii de vise şi m-au înjunghiat, răpindu-mi reveria şi transformându-mi idealul în coşmar. Cel care mi-a dat aripi, mi le-a tăiat şi, dintr-o singură lovitură, mi-a despicat inima în două”, scrie Mihaela Dindelegan în cuvântul înainte. Răvăşită, a renăscut din versurile sale spre împlinire, s-a reîntregit prin poezie, prin Cuvânt.
https://youtu.be/ifnzz-27ItY
Ultima apariţie editorială prezentată a fost cea a autoarei Maria Elvira Vancea. Cartea „Fântână cu cumpănă, viaţa”, ce cuprinde atât proză cât şi poezie, a fost prezentată de Mioriţa Săteanu. „Cartea cuprinde universul celor mai dragi amintiri ale sufletului dânsei, ale celor mai dragi imagini ale copilăriei, ale celor mai duioase şi gingaşe clipe petrecute cu mama, cu frumoasele relaţii familiale, alături de oameni din sat a căror existenţă are un rol binemeritat”, spune Mioriţa Săteanu. Toată viaţa, autoarea a pendulat între oraş şi sat, a fost „binefacerea şi blestemul” ei de a nu se putea dezlipi de tot de lumea satului. În cartea sa, Maria Elvira Vancea evocă cu multă nostalgie dureroasă obiceiuri de la sat care încet dispar, dar care şi-a dorit prin această carte să le păstreze spre veşnicie.
Folk în Cetate
Concertele au început pe la ora 19, cu debutul lui Iuliu Ciura, urmat apoi de trupa Fior Oradea, prin vocile Mihaelei Simai, Ancăi Duma şi a Ioanei Butnăraşu. Un şir de chitare aşteptau pe margine cântarea de pe scenă. Aşa încât, fetelor de la Fior le-au urmat cei 17 chitarişti coordonaţi de Raul Bochiş. Veniţi nu doar din Oradea, ci şi din Aleşd, Diosig sau Salonta, copii au cântat la unison „Andri Popa” sau „Taina” a grupului Ecoul, sub atenta supraveghere a profesorului lor de chitară, care a urcat şi el pe scenă, după prestaţia elevilor săi. După Raul Bochiş şi prietenii, venită special din Ucraina, a cântat Anghelina Iovi, studentă la Facultatea de Muzică din Groznîi. Prima seară a fost încheiată de doi aşteptaţi cantautori, Florin Săsărman şi Maria Gehorghiu, care au încântat cu piesele lor lumea care a umplut zona din faţa Muzeului Pâinii. În a doua seară au urcat pe scenă, prezentaţi de actorul Mircea Bodolan, Adina Hodişan, Alexandrina şi Florian Chelu, Liliana Ioniţă Budău, duoul acustic Călin Pop şi Raul Silaghi, Cătălin Condurache din Cluj Napoca şi a încheiat festivalul Emeric Imre, tot din Cluj Napoca.
Cea de a doua seară de festival a fost umbrită de zgomotul venit de la başii unei petreceri private de lângă Amfiteatrul Cetate, care acopereau deranjat cântările din festivalul de folk, lucru remarcat în repetate rânduri de fiecare solist de pe scenă.
Chiar dacă efortul depus a fost mai mare faţă de anul trecut, financiar fiind mai puţin acoperit, Festivalul Naţional de Folk pune Oradea pe harta muzicală a României prin iniţiativa şi implicarea unor oameni devotaţi actului artistic. Ediţia specială, intitulată „Străbunii”, dedicată Centenarului Marii Uniri s-a încheiat. Aşteptăm de pe acum a treia ediţie.
Citiți principiile noastre de moderare aici!