Concert de muzică fado

RC Entertainment prezintă, în premieră în România, un turneu naţional de muzică FADO. Artistul portughez Ricardo Caria va susţine, în această toamnă, spectacole în şapte mari oraşe din România, unul dintre acesta fiind Oradea. Artistul se va opri la Oradea pe 6 octombrie, la Casa de Cultură a Sindicatelor, unde timp de mai bine de două ore, va încerca să încânte publicul cu piese de FADO tradiţionale, dar cu o amprentă proprie care, cu siguranţă, va fi pe placul tuturor celor care vor alege să-l asculte live.

Ricardo şi-a lansat albumul său de debut anul acesta, numindu-l sugestiv “Alma no Fado”. Spectacolul va conţine momente de dans contemporan şi va avea un decor specific portughez, menit să creeze o adevarată experienţă a culturii lusitane.

Pentru toţi cei care doresc să trăiască o adevărată experienţă a culturii portugheze, biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, Magazinele Inmedio semnalizate, şi în magazinele Germanos.

Ricardo Caria, portughezul a cărui inimă bate în ritm de fado, invită să pătrundă dincolo de “uşa deschisă” a vieţii sale. Sensibilitatea şi jovialitatea sunt atuurile unui suflet cald cu sânge latin. Prezenţa sa umple scena şi aduce zâmbetul pe feţele, poate uneori obosite, de ritmul cotidian al vieţii noastre.

Povestea sa se aseamănă cu a oricăruia dintre noi. Un om care îşi doreşte să aducă bucurie celor din jur, să îşi depăşească zilnic limitele impuse şi autoimpuse.

Istoria FADO

Lisabona, capitala Portugaliei. De secole corăbiile sale au navigat pe tot globul aducând pe ţărmurile Bătrânului Continet primele veşti despre diversele culturi necunoscute, dar fascinante din Africa, Asia şi cele două Americi. Cu fiecare corabie care se întorcea, veneau de asemenea şi cântece care vorbeau despre pericolele unei astfel de călătorii şi toate minunăţiile noilor lumi explorate, pline de sunete şi ritmuri exotice, dar şi cântece care povesteau despre singurătate, dorul de casă şi fragilitatea omului în faţa stihiilor naturii şi imprevizibilul din destinul omului.

În anii 20 şi 30 ai secolulul al XIX- lea noi cântece s-au scris în Lisabona, iar ceea ce urma să devină oglinda identităţii multiculturale a oraşului şi a locuitorilor săi a primit numele de FADO, acelaşi cuvânt care însemna soartă, în limba portugheză.

Rădăcinile Fado-ului la început de secol XIX se regăsesc în originea dansului sângelui, dans dezvoltat în coloniile portugheze din Brazilia, combinând acordurile cântecelor europene cu ritmurile sincopate africane, ambele nostalgice şi senzuale. Fado-ul a fost adoptat de către oamenii din jurul golfului Lisabonei, pigmentându-l cu cântece şi dansuri tradiţionale, devenind astfel un element central în cultura populară a capitalei lusitane. Curând tavernele în care se cânta Fado au început să atragă şi alte grupuri curioase de oameni din oraş, seduşi de magia acestui gen de muzică.

Extindere

Fado-ul s-a extins în afara tavernelor din periferia Lisabonei, în atelierele pictorilor şi către teatre. La sfârşit de secol XIX, Fado-ul era asociat, de asemenea, marilor mişcări sindale şi sociale, fiind considerat un cântec de protest politic şi reformă socială, de multe ori cu versuri de propagandă radicală. Instaurarea dicaturii militare în 1926 a adus cu ea o strictă cenzurare a versurilor pieselor Fado dar a dus şi la extinderea acestui gen muzical în toată ţara odată cu dezvoltarea industriei muzicale şi prin apariţia radioului.

Inseparabil de Fado este un instrument muzical unic în lume, şi anume „chitara portugheză cu 12 corzi în formă de pară”. În anii 30 şi 40 ai secolului trecut, virtuozi ai chitării cum ar fi Armadinho au revoluţionat tehnicile instrumentale folosite pentru acompaniamentul vocii şi au dezvoltat un bogat repertoriu de solo pentru Fado.

La sfârşitul anilor 40, începutul anilor 50 ai secolulul XX o voce extraordinară a apărut din cercurile de Fado ale Lisabonei şi a cucerit scena internaţională a muzicii, Amalia Rodrigues. Ea a devenit un nume binecunoscut şi o ambasadoare a culturii portugheze în lumea întreagă.