Creionează tuşele unui portret al Crişanei tradiţionale

De Veronica Bursaşiu
Reactualizat la:
1Comentariu
Coperta cărţii
Coperta cărţii
Seria Crişana Tradiţională este un proiect integrator de cultură ţărănească din zona etnografică Crişana care îşi propune să producă măcar anual o apariţie editorială.

Proiectul a fost demarat şi susţinut de fostul director al BNR Sucursala Bihor Ioan Degău. Aşa cum ne-a obişnuit, acest patriarh al culturii bihorene, Ioan Degău îşi marcheză aniversarea şi onomastica prin lansarea unei căţi.

De această dată, de Sfântul Ion, Ioan Degău a coordonat apariţia celui de-al VI-lea volum din seria „Crişana tradiţională”. La apariţia cărţii au colaborat: Miron Blaga, Octavian Blaga, Maria Flavia Cicotişan, Violeta Gherman, Romaniţa Diana Horga, Diana Iancu, Constantin Mălinaş, Alexandru Teoran, Vasile Todincă.

La evenimentul găzduit de Forum Continental au participat aproximativ 100 de invitaţi, personalităţi din lumea financiar-bancară a Bihorului, dar şi a justiţiei-fostul prim-procuror Ioan Blaj, avocaţii Antiţa şi Paşcu Balaci, şeful Poliţiei Bihor, comisarul Liviu Popa, reprezentanţi ai mediului academic- fostul decan al Facultăţii de Arte Cornel Durgheu, profesorul şi jurnalistul Ioan Laza, scriitori şi exponenţi ai culturii bihorene.

Cele peste 200 de pagini ale cărţii cuprind pagini de istorie, geografie, etnografie şi folclor.

Personalitate de legendă

Aşa cum remarca reputatul jurnalist Ioan Laza una dintre cele mai fascinante prezentări pe care o descoperă cititorul e cea a unui adevărat mit în zona Beiuşului.

Este vorba despre cel care a fost reputatul profesor Mihai Pop Bruchenthal. „În carte veţi descoperi lucruri pe care puţini le ştiu, de exemplu că primul dirijor al muzicii militare din Beiuş a fost viitorul general Dinu Stelian”.

„Profesorul greco-catolic de muzică Mihai Pop Bruchental, personalitate de legendă a Bihorului cultural, s-a născut la 15 ianuarie 1908 în localitatea Derna, din familia învăţătorilor greco-catolici Mihai Pop Bruchental şi Emilia Faur, ajungând notoriu ca dascăl la Beiuş, unde a funcţionat începând cu 1 septembrie 1935 şi până la 1 septembrie 1972, cît şi ca autor al unei ample şi valoroase opere muzicale, de factură componistică, clasică şi populară.

Venind din strămoşi liberi, înnobilaţi la 20 noiembrie 1664 de către principele Mihail Apafy I al Transilvaniei, profesorul Mihai Pop Bruchental este cel mai de seamă produs şi reprezentant cultural, pentru ceea ce înseamnă Bruchentalii de Vest, ramură mai veche şi mai prolifică, având descendenţi până la noi, în comparaţie cu ramura Bruchentalilor din interiorul Transilvaniei, care a fost înnobilată numai al anul 1724.

Există în acest caz o ciudăţenie genealogică şi de cronologie istorică, întemeiată pe cazul real, că acelaşi nume de înnobilare s-a acordat de două ori, la 1664 şi 1724, ceea ce nu se poate explica printr-o eroare, ci prin împrejurarea că cele două ramuri au fost găsite atunci ca înrudite.

Logici şi diplomatici, Bruchentalii de vest şi cei din interior au avut o tulpină comună, care le-a motivat numele unic la înnobilare, chiar dacă acordat în doi timpi, la distanţă de o jumătate de secol” scrie Constantin Mălinaş.

Premiat de Enescu

În ceea ce priveşte opera profesorului, până acum au fost descoperite date despre 164 de compoziţii de factură clasică şi 1340 de piese de stilistică populară.

Toate acestea formează o mare operă muzicală, aproape deloc cunoscută , puţin tipărită, în cea mai mare parte rămasă sub formă de partituri manuscrise, care nu se găsesc într-un singur loc, ci sunt periculos de rispite şi expuse factorului de risc şi distrugere.

Unul dintre lucrurile puţin cunoscute despre profesorul Bruchental, adus la lumină de Constantin Mălinaş este acela că poemul coral-simfonic „Inochentie Micu Klein”, compus în 1943 a fost premiat de către juriul condus de George Enescu cu prilejul unui concurs de compoziţie lansat la Blaj.

Degău, o ladă de zestre

Prezent la lansarea cărţii coordonate de Ioan Degău, avocatul şi scriitorul Paşcu Balaci a ţinut să sublinieze că prin activitatea sa publicistă, „Ioan Degău este o adevărată ladă de zestre a zonei Beiuşului, o zonă săracă, dar care compensează prin geniile ei.”

La rândul său, sărbătoritul zilei Ioan Degău a promis că dacă sănătatea îi va permite, la aniversarea sa, în această toamnă va lansa cel de-al VII-lea volum din seria „Crişana tradiţională” , volum închinat celei care timp de peste 50 de ani a fost doamna sufletului său, soţia sa.



1Comentariu

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor