Denunţat la Parchetul Înaltei Curţi ca torţionar

De Cristian Horgoș
5Comentarii
"Nu am nimic pe conştiinţă” Florian Cormoş
"Nu am nimic pe conştiinţă” Florian Cormoş
Octogenarul Cormoş a fost denunţat că ar fi fost torţionar în anii ’52 – ’53, în coloniile de muncă de la Canal.

La 25 de ani de la Revoluţie, bihoreanul Florian Cormoş (87 de ani) a fost denunţat oficial că, în calitatea sa de comandant al Coloniei de muncă Cernavodă de la Canal, „ar fi pus în aplicare un regim de exterminare, cu scopul de a anihila fizic opozanţii regimului sau pe cei consideraţi indezirabili social”. Tot potrivit Institutului IICCR, Cormoş Florian ar fi instituit „un regim de teroare căruia i-au căzut victime cel puţin 115 deţinuţi”. Marti, octogenarul a fost asaltat de reporteri TV, inclusiv din străinătate.

„Tata a acceptat întotdeauna interviurile. În 2007 a apărut în Evenimentul Zilei, acum două luni în Gândul deşi este cardiac şi avea şi pneumonie. Dar azi (marti – n.red) prea a fost asaltat de reporteri de la BBC, Digi24, Antena 3… Le-a arătat cuponul cu pensia cu ceva peste 1.400 de lei. Le-a povestit iarăşi cum a fost în cele câteva luni în care a fost comandant. Chiar nu se simte mai vinovat decât procurorii şi securiştii care culegeau şi trimiteau la Canal tineri, bătrâni şi bolnavi, fără să li se asigure medicamente. Dacă a fost atât de vinovat, nu ar fi normal ca acest proces să fi avut loc acum 18-19 ani? Vom merge cu procesul până la Curtea de la Haga”, ne-a declarat marti fiica Eugenia Cormoş.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a înregistrat marţi un denunţ privind începerea urmăririi penale a lui Florian Cormoş (87 ani), născut în satul bihorean Şişterea. Cormoş devine, astfel, al treilea torţionar pentru care IICCMER sesizează procurorii după Ioan Ficior, Iuliu Sebestyen şi Alexandru Vişinescu.

„Astăzi, 11 februarie 2014, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a depus la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un denunţ formulat împotriva cpt. (r) Cormoş Florian, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, constând în aceea că, în virtutea funcţiei de comandant deţinută în perioada 20 decembrie 1952 – 17 aprilie 1953, a impus un regim de detenţie inuman deţinuţilor aflaţi în Colonia de muncă de la Cernavodă. În conţinutul denunţului se menţionează faptul că, în calitatea sa de comandant al Coloniei de muncă Cernavodă de pe traseul Canalului, numitul Cormoş Florian a pus în aplicare un regim de exterminare, cu scopul de a anihila fizic opozanţii regimului sau pe cei consideraţi indezirabili din punct de vedere social”, a comunicat Parchetul ÎCCJ.

În denunţul său, Institutul IICCR mai precizează că „acţionând pe cont propriu şi încălcând grav inclusiv reglementările vremii cu privire la condiţiile de detenţie şi muncă ale deţinuţilor, numitul Cormoş Florian a instituit un regim de teroare căruia i-au căzut victime cel puţin 115 deţinuţi”.

Susţinut de fiică

Pensionat în 1987, Florian Cormoş trăieşte acum într-un apartament din Oradea, fiind îngrijit de fiica sa, Eugenia Cormoş. Explicând că tatăl ei a avut o zi grea, atât datorită aflării ştirii că a fost denunţat oficial cât şi presiunii mediatice, Eugenia Cormoş ne-a încredinţat că tatăl ei îşi menţine poziţia şi explicaţiile date în interviurile publicate începând din 2007 („Călăii nu se căiesc” – Ev.Zilei).

Muncă şi pedepse

Marţi, preşedintele IICCMER, Andrei Muraru, a precizat că Florian Cormoş este al patrulea nume din lista celor 35 de persoane suspectate de comiterea unor crime politice în timpul regimului comunist.

Muraru a precizat că IICCMER are dovezi că Florian Cormoş ar fi impus un regim de exterminare iar în cele patru luni în care a condus Colonia de muncă de la Cernavodă s-au înregistrat 115 decese.

„Prin măsurile aplicate în calitatea sa de comandant al coloniei, cpt. (r) Florian Cormoş a impus un regim de viaţă şi de muncă bazat pe restrângerea drepturilor condamnaţilor şi internaţilor administrativ. Măsurile represive aplicate de cpt. (r) Cormoş au dus în final la decesul unui număr impresionant de deţinuţi, în timp ce numărul inapţilor pentru muncă a crescut simţitor. Bătăile până la spitalizare, încarcerarea pe perioade lungi doar în cămaşă şi lenjerie, obligarea inapţilor să muncească, înfometarea, munca fără oprire pentru 24 de ore, munca pe şantier pe timp de ger în îmbrăcăminte sumară au condus la o rată a mortalităţii de circa 30 de decese lunar, precum şi la creşterea numărului de inapţi de muncă la 400 de persoane din totalul de 2.500 de deţinuţi”, a spus Andrei Muraru.

Călcaţi în copitele cailor

Preşedintele executiv al IICCMER a precizat că printre cauzele celor 115 decese au fost identificate: condiţii carcerale mizerabile şi inumane; rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci şi aglomerarea excesivă; lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor şi a asistenţei medicale sau refuzul de a acorda asistenţă medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament; condiţiile de muncă foarte grele la care erau supuşi toţi deţinuţii, indiferent dacă erau inapţi sau bolnavi.

„Între pedepsele aplicate se numără: izolarea (carcera) pe timp de iarnă a deţinuţilor, îmbrăcaţi sumar; bătăi cu pumnii, cazmaua, lopata, cureaua de la ventilatorul tractoarelor, pedepsirea unor deţinuţi de a sta cu picioarele în apa îngheţată, legarea unor deţinuţi de mâini şi ţinerea lor în timpul iernii în zăpadă şi carcere, dezbrăcaţi, folosirea unor instalaţii electrice pentru electrocutarea unor deţinuţi, alergarea cu cai a deţinuţilor, călcarea lor cu copitele, precum şi dezbrăcarea şi tăvălirea lor prin mărăcini, asasinarea prin împuşcare şi profanarea cadavrelor deţinuţilor”, a mai arătat Muraru.

„Potolit” şi de comunişti

Muraru a precizat că, în contextul decesului lui Stalin, autorităţile comuniste au căutat să demonstreze că există voinţă politică pentru a sancţiona abuzurile din sistemul carceral. Astfel, Florian Cormoş a fost anchetat şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru unele fapte (pedeapsă comutată ulterior), fiind însă eliberat trei ani mai târziu, în 1957.

„Din documentele găsite de IICCMER în arhive nu reiese clar care sunt faptele care i-au fost reţinute în sarcină şi dacă a răspuns penal pentru acestea. Cormoş a ocupat ulterior funcţia de ofiţer de serviciu prim între 1957 şi 1960 şi ofiţer cu pregătirea de luptă şi serviciu până în iulie 1967 la penitenciarul Cluj Tribunal, fiind mutat din august 1967 pe aceeaşi funcţie la penitenciarul Oradea”, a mai spus Muraru, care a calificat acest proces ca fiind o „farsă judiciară”. 

Factbox: Funcţii deţinute de Florian Cormoş

 iunie 1950 – octombrie 1950: şef Birou Producţie la Unitatea de Muncă nr. 1 Capul Midia

 octombrie 1950 – noiembrie 1951: locţiitor comandant pentru spate la Columbia – Cernavodă

 noiembrie 1951 – martie 1952: comandant la Colonia de Muncă Km. 8 Saligny (1)

 martie – decembrie 1952: locţiitor comandant la Colonia de Muncă Culmea

 decembrie 1952 – aprilie 1953: comandant la Colonia de muncă Columbia – Cernavodă

 octombrie 1953 – martie 1954: şeful Biroului Administrativ Gospodăresc al Coloniei de Muncă Poarta Albă.

 

 



5Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor