Din canalizare, spre agricultura

De Cristina Ghilea
În staţia de epurare de la Oradea
În staţia de epurare de la Oradea
Nămolul din staţia de epurare a oraşului va ajunge ajunge fertilizator în culturile agricole. Deocamdată gratis!

 Compania de Apă Oradea face primele demersuri spre exploatarea în agricultură a nămolului din staţia de epurare a Companiei de Apă. Măsura e prevăzută în proiectul „Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Bihor” şi implementarea sa a ajuns în faza convingerii fermierilor de utilitatea îngrăşământului.

Strategia acesta se pliază pe una naţională, în acord cu pretenţiile Uniunii Europene care cere utilizarea nămolului din staţiile de epurare în agricultură, spune Tripa Renata, reprezentanta Companiei de Apă Oradea.

©

Deocamdată o premieră locală, distribuirea nămolului se va face gratuit. În ţările vest-europene şi chiar şi în Ungaria, produsul este vândut de companiile de apă pe bani buni.

Promovare

O soi de masă rotundă pe tema valorificării nămolului în culturile agricole a fost organizată la finalul lunii trecute la staţia de epurare din Oradea, cu participarea OSPA – Oficiul de studii pedologice şi agrochimice, Agenţiei de Protecţia Mediului, Camerei Agricole, Direcţiei de Sănătate Publică, companiile de apă din Oradea, Arad, Cluj, Satu-Mare şi Timişoara şi câţiva fermieri.

„Un studiu prezentat de cei de la Timişoara a arătat că datorită nămolului folosit de un fermier, producţia a crescut cu 10%”, zice reprezentanta Companiei de Apă.

În prezent, pe paturile de uscare ale nămolului din staţia de epurare se află 20.000 de tone de astfel de îngrăşământ. Distribuirea acestuia se face gratuit, deocamdată. Asta cu două condiţii: terenurile de fertilizat să fie situate într-o rază de 30 de km de Oradea, din cauza costurilor de transport şi înglobarea îngrăşământului să se facă în ziua livrării

Interesat

„Noi suntem interesaţi să facem un contract cu Compania de Apă pentru nămolul ăsta, pentru că ni s-ar reduce costurile cu îngrăşămintele cred că şi cu 50%”, spune Mălan Marius. Fermierul bihorean zice că se încadrează în pretenţiile Companiei de Apă referitoare la distanţă cu un teren de 30 de hectare cultivate cu porumb şi grâu în Alparea. „Noi am încerca din prima pe toată suprafaţa dar cei de la Companie au zis să începem cu cinci hectare, experimental”, mai spune acesta. Are vreo retincenţă faţă de provenienţa „materialului”? „Ce-i îngrăşământ, îngrăşământ e, nu contează că e de la animale sau de la om. Nu ştiu dacă se mai foloseşte în altă parte în ţară dar peste tot ar trebui pentru că se simte că s-a redus numărul de animale din gospodăriile rurale. Nu prea mai avem îngrăşământ natural şi suntem nevoiţi să cumpăram de celelalte, care sunt scumpe”, comentează Marius Mălan.

Dincolo de eventualele reţineri, în avantajul fermierilor interesaţi de acest îngrăşământ este şi că, în contul proiectului gestionat de Compania de Apă, se realizează studii prealabile care să arate ce cantitate de nămol este potrivită pe fiecare tip de sol. „E un îngrăşământ natural care nu s-a prea folosit până acum şi poate de aceea există reţineri. Avizele din partea instituţiilor statului şi studiile făcute ar tebui să ofere încredere fermierilor”, apreciază Renata Tripa.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !