Exerciţiu de imaginaţie: artă laică în Sinagoga Sion

De Cristina Ghilea
Exerciţiu de imaginaţie: artă laică în Sinagoga Sion
Edilii anunţă că vor muta galeria de artă a oraşului în sinagogă. „Aiurea! E totuşi, o biserică”, e una dintre reacţiile artiştilor.


E cert. Primăria umblă să înstrăineze actualul sediu al Galeriei de Artă de pe strada Republicii. Le oferă artiştilor orădeni Sinagoga Sion, de pe strada Independenţei, ca spaţiu de expunere, variantă pe care aceştia o resping ca neadecvată, cel puţin. Totuşi, se pare că dorinţa edililor nu este chiar atât de uşor de îndeplinit: spaţiul în cauză a primit destinaţia de galerie de artă prin hotărâre de guvern.

Lăsat să expire

De anul trecut şi-au pus membri orădeni ai Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) primele semne de întrebare în ceea ce priveşte spaţiul pe care-l ocupă pe Corso, cu chirie de la Primărie. „În 5 august 2014 am depus cererea de prelungire a contractului de închiriere. Ni s-a răspuns că a fost luată în evidenţă solicitarea şi că e în atenţia comisiei de analiză. De atunci n-am mai primit nicio informaţie oficială. Din ziar am auzit că vor să ne mute şi ni s-a confirmat asta neoficial”, spune Radu Tîrnoveanu, administrator al UAP. Între timp, în absenţa unui răspuns din partea Primăriei, contractul Galeriei a expirat.

Troc imobiliar

Cristian Beltechi, directorul Administraţiei Imobiliare Oradea (AIO), cea care păstoreşte spaţiile Primăriei, confirmă: Primăria nu a prelungit contractul cu UAP pentru că plănuieşte să-l ofere unui privat, în cadrul unui schimb imobiliar care ar aduce Primăriei două apartamente din Palatul Darvas-La Roche de pe strada Iosif Vulcan. Primăria vrea aceste spaţii în vederea amenajării unui muzeu Art-Nouveau în acest imobil. „Spaţiul Galeriei este dorit de un investitor care are o afacere lângă Galerie şi vrea să şi-o extindă. Acesta ar face plata către proprietarii apartamentelor şi ni le-ar transfera nouă”, spune Beltechi. Situaţia juridică a Galeriei nu este, însă, atât de simplă. Chiar dacă este închiriat de Primărie, spaţiul este luat în evidenţă cu această destinaţie prin „Hotărârea de Guvern 1280/2003 privind aprobarea Inventarului spaţiilor destinate creaţiei artistice”. Orice înstrăinare a unui spaţiu prins în această HG ar implica, în mod firesc, modificarea actului guvernamental.

Spre Sinagogă

În demersul său de a lua UAP spaţiul de pe Republicii, Primăria pretinde că are soluţia pentru un nou sediu de Galerie, în Sinagoga Sion de pe strada Independenţei, aflată încă în renovare.

„La finalul lucrărilor, această clădire va avea destinaţia de galerie de artă a municipiului”, spune, sec, primarul Ilie Bolojan, surd la argumentele artiştilor. „Aiurea! E totuşi, o biserică”, este reacţia lui Aurel Roşu, preşedintele UAP local, la mutarea Galeriei în sinagogă. „Din ’90 încoace ne-au tot luat pe spaţii. Ani de zile ne-au mutat dintr-un loc în altul. Dacă ni-l iau şi pe cel de pe Corso, închidem prăvălia şi la revedere”, spune acesta.

„UAP supravieţuieşte din cotizaţii şi din valorificarea drepturilor de autor. Dacă nu rămânem pe Corso, în altă parte va fi greu dacă nu avem vad comercial”, crede Tîrnoveanu, punând pe tapet aspectul financiar. Apreciază că pentru o galerie de artă este nevoie de un spaţiu cu zugrăveală neutră, ori în Sinagogă tocmai se reface pictura murală. Interdicţia de a expune artă creştină este un alt neajuns. Şi, de altfel, varianta că orice expoziţie ar trebui să treacă prin cenzura a ceea ce poate fi ofensator pentru Cultul mozaic vine, în fond, în contradictoriu cu definiţia artei.

Arta „în lesa” religiei

Sinagoga Sion a fost predată de Comunitatea Evreiască Primăriei pentru 15 ani, în baza unui acord care prevede condiţii clare. „Activităţile care se pot desfăşura în imobil (…) sunt convenite în conformitate cu instrucţiunile Rabinatului din cadrul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, referitoare la excluderea oricăror acţiuni care pot fi interpretate ca profanare a unui lăcaş de cult sfinţit conform religiei iudaice”, zice acordul. Este strict interzisă expunerea sculpturilor.

De altfel, sinagoga îşi păstrează caracterul de lăcaş de cult, deşi va fi folosit ca atare numai în situaţii excepţionale: „părţile convin la accesul Comunităţii Evreilor din Oradea, în vederea oficierii slujbelor religioase festive”.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase