Pe 9 februarie a intrat în vigoare Decretul 272/2015 prin care, la propunerea ministrului afacerilor interne, preşedintele României a conferit o serie de distincţii, cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române.
Astfel, „în semn de apreciere pentru rezultatele remarcabile obţinute în activitatea profesională şi înaltul profesionalism dovedit în îndeplinirea misiunilor încredinţate”, preşedintele Iohannis a conferit diverse medalii sau Ordine oficiale la angajaţi ai MAI. Printre aceştia se numără şi agentul şef principal de poliţie Berghian Vasile-Nicolae, căruia i s-a conferit Medalia Bărbăţie şi Credinţă, clasa a III-a, cu însemn pentru civili.
Însă tocmai în ziua în care Decretul a intrat în vigoare au fost audiaţi cei cinci membri ai Asociaţiei de pădurit şi păşunat „Runc-Boiu” din Lorău care l-au reclamat la IPJ Bihor pe preşedintele Asociaţiei, Berghian Vasile senior.
„Domnul preşedinte Berghian mi-a spus că atâta timp cât are doi fii poliţişti la Oradea degeaba îi facem reclamaţii. Dar până la proba contrarie eu cred în cinstea feciorilor săi precum şi a poliţiştilor care trebuie să cerceteze plângerile noastre împotriva preşedintelui Asociaţiei de pădurit şi păşunat. De altfel, am şi fost audiaţi marti ca să ne susţinem sub semnătură cele arătate în reclamaţia depusă la Poliţia Bihor. Am ajuns până la IPJ fiindcă nu am mai primit nicio veste pentru dosarul penal deschis în 2013 pentru tăieri abuzive din pădurea Asociaţiei”, ne-a spus marti, la redacţie, Petru Popuţe din Lorău.
Control de la Minister
Ca să-şi motiveze nemulţumirea, Petru Popuţe ne-a pus la dispoziţie nota de constatare întocmită, pe 29 iunie 2013, de inginerul silvic Vulcu Ioan ca reprezentant al Ministerului Mediului şi alţi cinci ingineri silvici din partea ITRSV Oradea şi a Ocolului Silvic „Pădurea Craiului”. Controlul tematic s-a făcut urmare a sesizării înregistrate la Ministerul Mediului pe 3 respectiv 20 iunie 2013. Pe lângă câteva nereguli semnalate privind marcarea cioatelor, în nota de constatare se estimează volumul lemnos exploatat la circa 959 metri cubi.
TAF-ul discordiei
„În Adunarea Generală a Asociaţiei s-a hotărât să ne cumpărăm un TAF în schimbul a 500 mc de lemne. Atunci de ce s-a exploatat dublu? Nu am primit explicaţii, aşa că am făcut plângere penală şi am cerut ca surplusul să se întoarcă în Asociaţie. Doar că încă nu am primit niciun răspuns. În schimb, eu m-am trezit cu tot felul de şicane. Cota de lemne pe 2013 am primit-o îmbucătăţit iar când am cerut de la Asociaţie cota de pădure pe care o are familia mea ne-am trezit cu o aşa-zisă informare în care din 20 de hectare rămăsesem doar cu un sfert. Când a văzut cu ce am rămas, la nevastă-mea i s-a făcut rău şi a dus-o Salvarea. Situaţia s-a lămurit doar când am ajuns la Parchetul Aleşd, unde s-a dovedit că aşa zisele rude cu care a vrut să ne înrudească preşedintele Asociaţiei ca să ne rupă din moştenire nu aveau nicio calitate de moştenitori”, ne-a mai relatat Petru Popuţe.
Fără lemne, în 2014
În numele celorlalţi petiţionari, acesta se miră şi de ce Asociaţia nu a dat cotă de lemne niciunui membru, pentru anul 2014, dar şi cum a ajuns să aibă 12 hectare în Asociaţie preşedintele ei, originar din zona Blajului.
De cealaltă parte, preşedintele Berghian ne-a încredinţat că toţi petiţionarii ar fi doar „reclamagii”, în frunte cu Petru Popuţe.
„Anul trecut am marcat pentru cote de lemne fiindcă dna Lucia Varga ne-a spus că legea nouă ne obligă să ne facem firmă de exploatare şi că trebuie să ne luăm utilaj, drujbe şi să ne calificăm oameni. De altfel, în Adunarea Generală am hotărât să cumpăram un utilaj, un buldoexcavator ca să ne facem drumuri să putem scoate pădurea de peste o sută de ani. Atunci a intervenit chiar Petru Popuţe zicând că mai bine să ne luăm un TAF să tragem lemnele din pădure. Am vorbit atunci cu cineva care a fost de acord că îi dăm lemne în schimbul unui TAF. Dar când a văzut Popuţe că am găsit un om priceput să lucreze pe TAF şi că nu îl pun pe el pe utilaj, a sărit să ceară oprirea tăierii de copaci din pădure. Dacă ştiam la ce reclamaţii se va ajunge, opream tăierea şi ne constituiam parte civilă pentru prejudiciu. Am vrut însă ca oamenii să îşi poată primi cotele de lemne şi să fie mulţumiţi”, ne-a declarat preşedintele Berghian.
„Ocolul Silvic răspunde”
Întrebat de cantitatea de lemne convenită în schimbul TAF-ului, preşedintele Asociaţiei ne-a răspuns că a fost vorba de 530 de metri cubi.
Cât despre diferenţa până la cei 959 mc din nota de constatare, preşedintele Asociaţiei „Runc-Boiu” consideră că e responsabilitatea Ocolului Silvic privat.
„Noi am cerut Ocolului să marcheze atâtea lemne cât să plătim TAF-ul. Nu ştiu cum au măsurat ei. A verificat şi ITRSV-ul. Cine se poate pricepe la ce au marcat ei? Dacă apare neconcordanţă cu cele constatate din controlul de la Minister eu cred că Ocolul Silvic trebuie să răspundă în faţa legii”, apreciază Vasile Berghian, absolvindu-se de vreo sarcină de a verifica lemnele care au fost scoase din pădurea Asociaţiei.
Cât despre cota-parte proprie din Asociaţie, Berghian arată că are 12 hectare de pădure şi păşune moştenite din partea bunicilor soţiei printr-un testament de întreţinere a unei familii.
Citiți principiile noastre de moderare aici!