Prefectul Claudiu Pop şi-a asumat rolul de apărător al Guvernului în problema explorării/exploatării gazelor de sist în Bihor. Trecând peste ceea ce se întâmplă în alte părţi ale ţării, unde compania americană Chevron a început explorările la mari adâncimi, Pop evidenţiază, pentru Bihor, un singur aspect. Acela că în Hotărârile de Guvern ce afectează judeţul nostru nu se precizează niciunde explicit că se aprobă concesiuni pentru extragerea gazelor de şist. Prefectul se prevalează inclusiv de adrese primite de la Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM), în care i se spune că în cazul perimetrelor de la Tria şi Tulca nu ar fi vorba despre extragerea hidrocarburilor neconvenţionale (gaze de sist). Prefectului nu i s-a comunicat, însă, despre ce alte resurse minerale ar fi vorba. Şi, la rându-i, Pop evită să se pronunţe ce anume vor exploata din subsolul ţării companiile străine concesionare. De altfel, acordurile de concesiune, anexate Hotărârilor de Guvern care le aprobă, sunt clasificate şi, astfel, ascunse opiniei publice.
Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Cornel Popa, nu are nicio îndoială că în Bihor este vorba despre extragerea gazelor de sist. „Este clar că sunt gaze. Nu petrol. N-am nicio problemă cu prefectul. Am o problemă cu gazele de sist. Eu am treabă cu ce dăunează interesului judeţului Bihor. Interesul judeţului este să nu-şi pericliteze mediul şi sănătatea oamenilor”, susţine şeful CJ Bihor. Popa promite că instituţia pe care o conduce nu va elibera certificatul de urbanism obligatoriu companiilor ce vor dori să exploateze aceste gaze în judeţul Bihor. Cel puţin nu fără a consulta populaţia, în prealabil.
East West caută şisturi!
Totuşi, anul trecut, în aprilie, fostul preşedinte al ANRM, Alexandru Pătruţi (schimbat recent de premierul Ponta), releva într-un interviu acordat pentru Hotnews câteva companii care caută în România în special gaze de sist. Pătruţi nominaliza Petrom, Romgaz, Sterling (care a concesionat în Marea Neagră, în zona Insulei Şerpilor), Mol şi… East West Petroleum! East West, adică tocmai compania canadiană căreia Guvernul îi aproba în decembrie concesiunea pentru perimetrul de la Tria, judeţul Bihor şi care are concesionate de la ANRM perimetre doar în judeţele Bihor (Tria, Felix) şi Timiş (localităţile Periam şi Biled)! Şi Mol Ungaria are concesionat în Bihor perimetrul de la Voivozi.
Pericolul contaminării apelor
În acelaşi interviu, Pătruţi accepta că în perimetrele unde se vor exploata gazele de sist există pericolul contaminării pânzei freatice. „Sunt, într-adevăr, probleme legate de poluarea apelor subterane care, pentru a fi eliminate, trebuie să fie respectată întocmai disciplina tehnologică”, declara Pătruţi pentru Hotnews. Fostul şef al ANRM mai arăta că aceste companii care au încheiat acorduri de concesiune pot să caute orice tip de hidrocarburi, în subsol, inclusiv gaze de sist. „În primul rând, acordurile sunt acorduri petroliere, ceea ce înseamnă că orice companie are dreptul să exploreze toate formele de hidrocarburi care se află în acea porţiune de subsol pentru care a fost concesionat dreptul de explorare şi, eventual, de exploatare. (…) În principiu, orice companie care deţine un acord petrolier în România, poate să facă lucrări de explorare pentru aceste resurse neconvenţionale”, transmitea oficialul, precizând că aceste acorduri petroliere sunt clasificate în categoria secret de serviciu şi că explorarea/exploatarea acestor resurse reprezintă un proces de durată.
Chevron, de la Năstase la Ungureanu
Nici în acordul petrolier de concesiune dintre ANRM şi Chevron, pentru perimetrul dobrogean de la Adamclisi (EX 19), încheiat în 2011, aprobat ulterior de Guvernul Ungureanu şi între timp desecretizat, nu se specifică negru pe alb că se caută exploatarea gazelor de sist. Nici nu era nevoie, deoarece, aşa cum arăta Pătruţi, Chevron are dreptul să caute şi să exploateze orice tip de hidrocarburi. Este însă binecunoscut faptul că gigantul american a venit în România tocmai pentru acest lucru. Pe lângă Adamclisi, în Dobrogea i s-a mai concesionat perimetre la Vama Veche şi Constanţa. Chevron a preluat de la compania Regal Petroleum (deţinută de Frank Timiş, cel care a iniţiat şi demersurile pentru exploatarea aurului la Roşia Montană) şi acordul de concesiune pentru perimetrul de la Bârlad (judeţul Vaslui), aprobat de Guvernul Năstase în 2004. La Bârlad s-au organizat demonstraţii de amploare împotriva exploatării gazelor de sist.
Contractele cu Chevron pentru cele trei perimetre din judeţul Constanţa au fost desecretizate în aprilie 2012. Nu însă şi cel pentru perimetrul Bârlad. În cazul perimetrelor dobrogene, statul român ar primi o redevenţă maximă de 13%. Redevenţa medie se situează în jurul valorii de 8-9%, arată documentele. Altfel spus, României i-ar reveni aproximativ unul din fiecare 11 metri cubi exploataţi de la Adamclisi, Vama Veche şi Costineşti.
La Adamclisi, compania americană Chevron ar urma să sape 12 sonde la 3.500 metri adâncime şi o sondă la 2.500 de metri. Aşadar, sunt prevăzute sonde săpate la mari adâncimi, cât să poată ajunge la stratul de şisturi din care se doreşte eliberarea gazelor naturale. Gazele naturale convenţionale se găsesc în pungi la adâncimi mai mici. Un alt aspect: Hotărârea de Guvern a Cabinetului Năstase, privind aprobarea acordului de concesiune pentru perimetrul Bârlad este identică cu cele aprobate ulterior de Guvernele Ungureanu şi Ponta. „Orice stat are nevoie să-şi cunoască resursele de care dispune, este o chestiune strategică, indiferent de natura ideologică sau partinică a guvernelor. Licenţele nu sunt un cec în alb, eventuala exploatare se va demara doar atunci când vom fi siguri că avem ce exploata şi că această exploatare se va face în condiţii de maximă siguranţă pentru viaţa cetăţenilor”, declara anul trecut premierul Mihai Răzvan Ungureanu, cel care aproba acordurile cu Chevron pentru Dobrogea.
„Adâncimi mari”
În notele de fundamentare a Hotărârilor de Guvern din decembrie 2012, ce aprobă concesiunile de la Tria şi Tulca se arată următoarele: „Lucrările de explorare sunt necesare pentru descoperirea unor resurse şi rezerve de hidrocarburi, în zone neexplorate sau în zone situate la adâncimi mari în vederea cercetării”. Aşadar, adâncimi mari – acolo unde se găsesc gaze de sist…
Un studiu comandat de Parlamentul European arată care sunt pericolele la adresa mediului şi a sănătăţii populaţiei pe care le prezintă tehnica extracţiei de gaze de sist prin fracţionarea hidraulică. State din SUA, Canada şi Europa (Marea Britanie, Franţa, Bulgaria, landuri germane) au suspendat deja acest procedeu tehnologic, după ce s-au constatat inclusiv conexiuni cu producerea de cutremure.
Citiți principiile noastre de moderare aici!