Hai cu Ora-Deb! Hajra Deb-Ora!

De Călin Corpaş
Reactualizat la:
11Comentarii
Hai cu Ora-Deb! Hajra Deb-Ora!

Decât să ne tot tânguim, hai să încercăm să gândim mai progresist. Oare Oradea nu ar putea profita cumva din faptul că Debreţin-ul îşi diversifică zborurile internaţionale, într-o perioadă în care şi Oradea încearcă să scoată capul în lume? 

Ştim din start că Oradea‬ este într-un soi de concurenţă transfrontalieră cu Debreţinul, însă în oraşul maghiar vecin Guvernul ‪Orban Viktor‬ pompează bani grei. Dacă Debreţinul este un pol de dezvoltare în pentru Ungaria, Oradea rămâne un oraş marginalizat de către Bucureştiul orb, surd şi pe alocuri mut atunci când trebuie cu adevărat să vorbească… cu faptele. În timp ce Oradea caută curse pentru pista nouă aflată încă în lucru, Debreţin are deja curse internaţionale, iar Wizz Air îşi face acolo un nou cap de pod pentru Europa accesibilă low-cost.

Aşadar, s-ar putea spune că Oradea pierde teren suplimentar în faţa ungurilor din Debreţin. Şi totuşi, intreb: având în vedere că acum are deja un aeroport internaţional la doar 75 de kilometri distanţă, ce ar fi dacă Oradea ar încerca măcar să promoveze în folosul ei acest fapt?
Până la urmă, 75 de kilometri nu sunt atât de mulţi, chiar dacă nu e autostradă între cele două oraşe. Iar când vom avea curse şi de la Oradea, cu atât mai bine. Ne vom putea promova cu două aeroporturi la pachet, cu destinaţii cât se poate de diversificate!

Capetele celor două oraşe, ba chiar ale celor două judeţe, Bihor şi Hajdu-Bihar, ar trebui să îşi pună serios problema unui drum rapid care să interconecteze cele două comunităţi, prin fonduri europene. Dintr-un astfel de drum, dintr-o conexiune cât mai bună între Oradea şi ‎Debreţin‬ ar câştiga în primul rând economia celor două regiuni vecine şi, implicit, ar creşte nivelul de trai al cetăţenilor de ambele părţi ale unei frontiere tot mai permeabile.
Europa Unită va propune, în mod natural, conurbaţii transfrontaliere. Aşa cum există deja conurbaţia italo-slovenă Gorizia – Nova Gorica, cu organe edilitare transfrontaliere comune, în Schengen, ce stabilesc strategii de dezvoltare comune. După cum văd, administraţia locală orădeană este pusă pe dezvoltări teritoriale ale Oradiei. În acest context, Oradea şi Debreţinul ar putea da un exemplu european de dezvoltare integrată transfrontalieră, mult gustat de Bruxelles. Luând exemplul italo-sloven, tot aşa am putea avea şi aici conurbaţia OraDeb, bazată pe principii sănătoase, care să nu aibă în vedere orgolii de natură etnică sau alte interese ascunse. Dacă vă sună mai bine, ar putea fi chiar şi DebOra, ca să avem rezonanţa unui frumos nume cu reverberaţii feminine.
Abia atunci am deveni cu adevărat un pol de dezvoltare, atractiv, cunoscut la nivel european. Acest ipotetic pol tranfrontalier pe model european ar putea da cu adevărat semnul reconcierii istorice româno-maghiare, în interiorul Europei Unite.

Vă sună idealist? Absurd? Periculos? Omului i-a fost întotdeauna frică de necunoscut. Şi tot întotdeauna şi-a luat inima-n dinţi şi a făcut pasul cel mare, ce a făcut posibil progresul.

Vorba aceea, Providenţa îi răsplăteşte doar pe cei curajoşi.

Aşadar,

Hai cu OraDeb!

Hajra DebOra!

Taguri: ,


11Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor