Înapoi în realitate: scad impozitul pe imobilele nerezidenţiale

„Executivul a a reanalizat situaţia cotei mult discutate de 1% pentru imobilele nerezidenţiale sau utilizate în regim mixt. Ca atare, vom intra cu noua cotă de 0,6% în Consiliul local. E o veste bună, este o cotă care are menirea de a atenua saltul care va urma oricum, până în 2018”, a anunţat, marți, viceprimarul Huszar Istvan, în conferinţă de presă în compania city-managerului Eduard Florea şi a Nadiei Haş, şefa Direcţiei Economice.

Edilul zice că executivul a revenit şi a adecvat cifrele la realitate „având în vedere ecoul şi reacţia persoanelor fizice şi a firmelor faţă de sistemul de taxare din 2016, în urma Codului Fiscal, în urma dezbaterilor şi a consultărilor cu federaţiile patronale, cu agenţii economici şi cu cetăţenii”.

Limitele permise de Codul Fiscal sunt între 0,2% şi 1,3% din valorile rezultate în urma evaluării după o nouă grilă ANEVAR, descrisă de cadrul legal.

De ce nu 0,2%?

Din moment ce baza de impozitare doar se bănuieşte deci veniturile pot fi estimate cu marjă mare de eroare, pare firească întrebarea de ce nu s-a mers pe minimul de 0,2%. Edilii explică asta prin proverbiala nevoie de bani a administraţiei locale. „O cotă mai mică de 0,6% este dificil de asumat pentru bugetul local. În afara acestei reglementări care aduce creşteri la venituri, sunt altele care aduc scăderi de venituri la buget. De două săptămâni s-a aprobat bugetul, toate cheltuielile sunt deja distribuite pe categorii, nu le putem extinde sau comprima în fiecare zi”, zice Florea.

Vicele Huszar arată, spre exemplificare, că Clujul are cota de 0,2%, după ce „a participat la toate dezbaterile cu 1%, ca noi”, Timişoara e la 0,6%, Aradul la 0,6%, Zalău la 1,3%, Târgu Mureş e la 0,65% iar Alba a diminuat în februarie la 0,5%. Edilii spun că „intervalul mediu e între 0,5% şi 0,6%”.

Vot pe neştiute

Cota de 1% pentru proprietăţile nerezidenţiale şi mixte ale persoanelor fizice a fost votată anul trecut, la cererea executivului. Florea zice că cea mai importantă evoluţie de atunci şi până acum e apariţia ghidului ANEVAR, de uz strict fiscal, aplicabil din 1 ianuarie, despre care nimeni nu a avut cunoştinţă înainte de începutul anului. „Are ca principiu de bază că două clădiri identice din două localităţi diferite să aibă valoare identică din punct de vedere fiscal. Metodele clasice de evaluare au fost simplificate, contează cel mai mult costul de înlocuire – cât ar costa să reconstruieşti imobilul. Vârsta imobilului e importantă, influenţează mult valoarea fiscală”, spune Florea.

Sunt vizaţi de obligativitatea evaluării imobilelor toţi posesorii de clădiri în care se desfăşoară activităţi economice, dobândite sau ridicate înainte de 2011.

Cresc sau scad?

„Sunt situaţii în care valorile cresc şi sunt în care scad. Ne aflăm într-un moment în care principiile de stabilire a valorilor impozabile se reaşează. Cel puţin în acest an vom avea multe situaţii în care vecinii îşi vor arăta unul altuia situaţii diferite”, anticipează Florea. Abia în 2018 toate clădirile vor fi evaluate după noul ghid unic, până atunci, inechităţile evidente sunt literă de lege.

Asta pentru că clădirilor dobândite sau ridicate în ultimii cinci ani se aplică o cotă de impozitare calculată în absenţa evaluării.

Vor creşte

City-managerul spune că diminuare de patru procente  are rostul să atenueze sarcina fiscală pentru persoanele fizice care deţin astfel de clădiri. „Acestea se găsesc într-o situaţie în care nu au alternativă. Impozitul se percepe de la 1 ianuarie iar ghidul a intrat în aplicatre ulterior. Oamenii nu au avut vreme să treacă imobilele pe persoană juridică, eventual. După calculele noastre, măsura va atenua sarcina şi nu va dezechilibra bugetul local. Ne gândim la anii următori, pentru că nu vrem să ne abatem de la principiul Codului Fiscal – impozitarea clădirii după utilizare, uşor uşor cotele de impozitare pentru persoanele fizice şi juridice vor trebui să conveargă”, precizează Florea. Asta înseamnă că ar putea descreşte cota pentru persoanele juridice şi ar putea creşte pentru persoanele fizice, în 2018 s-ar ajunge la o echivalenţă între categorii.

Cui se aplică

Edilii au schematizat situaţiile potenţiale în cazul clădirilor mixte, în care există şi spaţii locative şi spaţii cu activitate economică, a spun Nadia Haş. Contează mai mulţi factori: dacă proprietarul decontează sau nu cheltuielile cu utilităţile spaţiului, dacă la adresa respectivă se desfăşoară activităţi economice sau nu şi altele.

„Într-o casă de locuit, de 100 de mp, funcţionează una sau două societăţi comerciale, care ocupă un birou de 10 mp, de exemplu. Evaluarea trebuie făcută pe toată clădirea dar cota de 0,6% se va aplica doar suprafeţei biroului”, exemplifică viceprimarul. Asta dacă societatea nu decontează cheltuielile cu utilităţile. În caz contrar, tot spaţiul devine nerezidenţial integral. „Delimitarea suprafeţelor o acceptăm ca declaraţie pe proprie răspundere”, spune Nadia Haş. Pentru proprietarii acestor imobile, de la caz la caz, reducerea de patru procente poate să nu însemne mare lucru: cei care s-au trezit cu creşteri de 20 de ori ale impozitului pe proprietăţi, acum primesc o diminuare – creştere de până pe la de 15 ori. Viitorul, oricum, aduce o pantă ascendentă a fiscalizării proprietăţilor nerezidenţiale ale persoanelor fizice, până la nivelul practicat firmelor.