Interviu cu Dacian Palladi, city manager al Oradiei: Lipsa ajutoarelor de stat văduvește Oradea industrială

De Veronica Bursaşiu
13Comentarii
Interviu cu Dacian Palladi, city manager al Oradiei: Lipsa ajutoarelor de stat văduvește Oradea industrială
Absența politicilor privind ajutoarele de stat pe care Statul Român le poate acorda marilor investitori privează Oradea de alte 1-2 parcuri industriale.

A confirmat în fiecare poziție în care s-a aflat. În business și consultanță. Este primul administrator public al orașului. Pe mâna lui Dacian Palladi a mers primarul Bolojan atunci când a decis cine e cel mai potrivit în a organiza, coordona şi gestiona activitatea Primăriei, cine îi poate fi partener în managementul de vârf, în procesul de adoptare a deciziilor strategice. Dacian Palladi e un om echilibrat, care nu dă omenia pe gâlceava politică, dar mai ales un om cu viziune.

La alegerile din 2016 ați vorbit despre proiectul prin care Oradea avea să facă pași importanți în a deveni un oraș smart. Dumneavoastră sunteți unul dintre oamenii care au gândit și pus pe hârtie strategia de dezvoltare a orașului. Ce ne spuneți despre acest proiect, la doi ani de la alegeri, de această dată din poziția de city manager?

Dacian Palladi: Orașul acesta este așa cum se prezintă astăzi datorită câtorva factori importanți. Unul e acela că avem un primar care învață continuu și e foarte consecvent. Unii ar spune foarte încăpățânat. Câteodată s-ar putea apropia de granița asta… Al doilea e că primarul a priceput că, din ce bani are orașul, multe dintre nevoile lui nu se pot rezolva. Și atunci a priceput că are nevoie de bani, chiar dacă are idei și proiecte teribile. Și că e nevoie de bani europeni. Știu că se știu lucrurile acesta, dar e bine, totuși, ca oamenii să realizeze. Într-un an fiscal bun, chiar dacă acum formulele de calcul s-au schimbat, de 17-20-22 de milioane de euro ar avea nevoie orașul ca să se miște ceva. Banii orașului, pușculița lui. Ar fi foarte multe discuții colaterale, dar cam aici e nivelul. Știți bine că în 2015 au intrat 150 de milioane de euro. Realizați diferența consistentă. Miza, ecuația, nu s-au schimbat. Dacă nu ar fi bani europeni, numai noi știm câte am putea face, sau mai bine-zis câte nu am putea face.

S-a vorbit despre Oradea ca despre o campionă națională la atragerea de bani europeni…

D.P.: Dacă lucrurile merg bine, și nu avem încă o sumă totală, vor fi undeva peste 200 milioane de euro, bani care sunt așteptați să intre în următorii un an și jumătate-doi ani. Teribil de mult, fantastic: de 10 ori suma pe care noi am avea-o să o investim.

Primarul a înțeles lucrul acesta esențial și a devenit un expert, chiar dacă nu e termenul cel mai potrivit, dar pot să spun după 12 ani de mandat că a devenit un expert în a aduna bani europeni. El, împreună cu colegii și colaboratorii. În același timp, primarul a mai înțeles ceva: că dezvoltarea are un preț, are un cost. Și că la efortul acesta de dezvoltare trebuie să participe toți: trebuie să participe Primăria, trebuie să participe agenții economici și trebuie să participe cetățenii. O chestiune care este în curs, care a provocat și va provoca multe valuri, fiindcă nu am fost obișnuiți cu conceptul acesta… Și în același timp, primarul a priceput că suntem în competiție cu alții. Nu suntem vecini răi, ne ajutăm unii pe alții, dar suntem în competiție unii cu alții. Și în acest tablou se mai adaugă ceva: că în agenda unui oraș, sursele, izvoarele vin din câteva direcții.

O primă direcție este ceea ce ești obligat să faci, ceea ce se plasează obligatoriu pe agendă. Domnule, obligatoriu pe agendă, că vrei, că nu vrei. Spre exemplu: ce facem la iarnă cu încălzirea? Avem sau nu avem. E simplu. Indiferent cine vine primar, trebuie să se înfrunte cu realitatea aceasta. E obligat! Doamne ferește, alte probleme ale orașului: infrastructura, de exemplu. Avem apă sau nu avem apă? Avem drum sau nu avem drum? Lucrurile sunt simple, și o primă sursă este aceasta.

A doua sursă e inițiativa cetățenilor și a jucătorilor economici, care au tot dreptul să-și facă planurile și proiectele lor, cu nevoile lor, cu solicitările lor, cu priceperea sau nepriceperea lor. Nu are a face. Și abia mai încolo vine agenda celor care sunt la putere. Agenda consilierilor locali, a primarului.

Adică agenda, promisiunile pentru care au fost votați…

D.P.: Au câștigat bătălia politică și au tot dreptul să propună puncte importante pe agenda orașului, sau chiar puncte consistente și esențiale. Din punctul acesta de vedere, fără îndoială că suntem într-o situație excepțională: să ai 2/3 în Consiliul Local reprezintă un element de confort politic teribil. Nu înseamnă că toți merg la grămadă, dar înseamnă că există totuși o platformă politică comună în care se discută și se dezbate, în care se analizează. Și care nu e puțin lucru. E excepțională chestia asta. Cu atât mai mult cu cât majoritatea de 2/3, din punctul meu de vedere, nu a însemnat sacrificarea celorlalți care nu au votat.

Care sunt perspectivele pe care e centrată atenția dumneavoastră?

D.P.: Noi lucrări la două planuri mari, la atragerea banilor europeni și la formularea proiectelor. Lucrăm la interfața cu cetățeanul și la optimizarea procesului din administrația locală. Eu răspund de Direcția Economică, și mulțumim Celui de Sus că suntem echilibrați ca buget. Dacă lucrurile merg bine, mă așteaptă doi ani, 2019 și 2020, solicitanți financiar, datorită faptului că avem de plătit părțile noastre la proiectele respective și avem în același timp nevoi de finanțare suplimentare. Ceea ce e o presiune suplimentară. Și mai e problema achizițiilor. Fiindcă degeaba sunt proiecte, dacă ai întârzieri la achiziții. Ceea ce nu se întâmplă; suntem o structură respectată din acest punct de vedere la nivel național. Nu avem contestații.

Eu coordonez și Direcția Internă Organizare Evenimente, iar implicarea ca atare se va vedea în lucrările consistente de schimbare la față a Primăriei, termenul de finalizare fiind 2020. Lucrăm la relația cu publicul, astfel încât programarea acestuia să fie automată.

Oamenii nu au văzut efectele efortului de a actualiza și moderniza Sistemul Informațional al Primăriei. Au fost apoi eforturi la ADLO de a schimba garnitura, și cu bucurie spun că funcționează, avem investiții noi, record, de 50 de milioane de euro, ale celor de la Sogeti. Va fi apoi încă un mic parc industrial, parcul industrial IV. Va fi amplasat în zona Nutripork, s-a semnat pentru preluarea unei părți de teren, au fost preluate 10 ha, din care 6-7 ha de teren vor fi utilizate pentru noul parc industrial.

În acest timp de când sunteți city manager, ați avut multiple discuții, întâlniri cu reprezentanți ai unor firme de top, cu personalități. V-a marcat vreuna din aceste întâlniri?

D.P.: Nu pot spune acest lucru, fiindcă totuși eu am venit aici din această lume, din acest mediu al business-ului…

E Oradea un oraș atractiv pentru investiții?

D.P.: Pot să spun că sunt multe companii interesate să investească în Oradea, dar ne lovim de lipsa politicilor guvernamentale în ceea ce privește ajutoarele de stat. De aceea ne mișcăm mai încet! Este frustrant să îți faci socoteala și să vezi că mai puteai ocupa 1-2 parcuri industriale, dar aceasta nu s-a întâmplat, din cauza lipsei politicilor guvernamentale privind ajutoarele de stat. Nu pot spune de ce nu avem astfel de politici. Am discutat problema la nivel de miniștri, de secretari de stat, dar în prezent nu le avem.

Ați renunțat la ideea de a avea „Oradea Mare”, adică la unificarea cu Oșorhei, Sînmartin?

D.P.: Acest concept este o realitate. În Oradea muncesc și sunt activi oameni din toată zona limitrofă. Dacă legiferezi sau nu această unificare, ea există. Există legături esențiale între oamenii din aceste zone și Oradea.

Demarând unificarea, Oradea a vrut să-și pună în slujba celorlalte comunități experiența și capacitatea financiară de a atrage fonduri europene, fiindcă nu e totuna să ai un buget de 100 milioane sau unul de 5 milioane, fiindcă la aceste proiecte trebuie să vii cu propria contribuție, deci resursele atrase sunt direct proporționale cu bugetul propriu.

Tot demersul e fundamentat pe măsura în care ești capabil să atragi fonduri pentru dezvoltare în folosul întregii comunități. Este vorba despre ceea ce s-a întâmplat la Biharia, acolo unde Oradea finanțează centura Bihariei, drumul pentru navetiști.

Vă mulțumesc pentru timpul acordat!



13Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor