Investiţii masive în Piaţa din Beiuş

Astfel explică şeful Pieţei din Beiuş faptul că într-o zi de joi, ziua tradiţională pentru piaţă în oraş, sunt cumpărători doar cât într-o zi de sâmbătă. Puterea slabă de cumpărare se reflectă şi în capacitatea producătorilor şi a PFA-urilor de a închiria locuri în piaţă. „Gradul de ocupare al pieţei este de aproximativ 60%. Sunt locuri libere în fiecare zonă”, spune Dan Ardelean, şeful Pieţei din Beiuş. Aceasta în ciuda investiţiilor pe care Dan Ardelean le-a făcut în piaţă, investiţii care au schimbat radical condiţiile în care se comercializează mărfurile. Când Dan Ardelean a preluat conducerea Pieţei din Beiuş, aceasta era pe pierderi. Pentru ca în 2009 să aibă încasări de 6,3 miliarde lei vechi. Dan Ardelean a schimbat mecanismul de funcţionare, optând pentru contracte cu cei care vând în piaţă. „În proporţie de 95-98% mesele din piaţă sunt ocupate prin contract. Am preferat această formă mai sigură decât varianta de a-i taxa zilnic. Un producător plăteşte lunar 42 de lei/ m, iar o persoană fizică autorizată plăteşte 64 lei lunar/ m. „Avem aceste tarife, diferenţiate pe metru liniar, tocmai pentru a încuraja producătorii. Şi rezultatele se văd: 85% dintre cei care vând în piaţă sunt producători”.

Piaţa autorizată

Actuala conducere a pieţei a reuşit să autorizeze piaţa de animale, ceea ce înseamnă că aceasta îndeplineşte normele europene. Piaţa este împrejmuită şi sectorizată. „Oamenii noştri din Depresiunea Beiuşului au fost harnici întotdeauna, au crescut animale pe lângă casă. Aceştia sunt şi oamenii care vând. Acum, este adevărat că cei mai mulţi vând purcei. În piaţa din Beiuş, piaţă cu tradiţie, vin să cumpere purcei oamenii din Vâlcea, Bistriţa, Dolj, Iaşi, Cluj. Datorită faptului că crescătorii noştri sunt renumiţi peste tot în ţară, pot să-şi şi întreţină familiile. Afacerea cu purcei e relativ bună pentru toată lumea. Probabil că într-o zi, ca să dau un exemplu, un om vinde de 1.000 de lei. 100 de lei îmi lasă mie în piaţă, iar 200 de lei poate lasă într-un magazin de încălţăminte. Pleacă şi el acasă cu 600-700 de lei din care îşi întreţine familia o lună”, explică Dan Ardelean mecanismele după care funcţionează mica economie locală.

Investiţii

În ciuda faptului că din 2010 încasările se află pe trend descrescător (de la 6,3 miliarde în 2009 la 5,2 miliarde în 2013), Dan Ardelean a reuşit ca împreună cu Primăria Beiuş să facă investiţii în piaţă. După investiţiile în piaţa de animale, e inevitabil să nu amintim faptul că hala de lapte are o cu totul altă înfăţişare, una europeană. „În oglindă cu hala de lapte dorim să construim hala de carne”, spune Dan Ardelean.Visul actualului şef al pieţei din Beiuş este să modernizeze piaţa. „Acum 15 ani această piaţă a fost construită doar la patru-cinci metri înălţime. Nu există o circulaţie corespunzătoare a curenţilor de aer. Iarna e frig, iar vara avem 25-30 de grade în piaţă”, explică Dan Ardelean necesitatea unei investiţii masive. În oglindă cu investiţiile realizate în piaţă, Dan Ardelean a încercat să optimizeze funcţionarea pieţei, să reducă facturile. A forat un puţ astfel încât piaţa are sursă de apă independentă. Ardelean a reuşit să încălzească piaţa cu apă geotermală. „Dacă până acum plăteam factura lunar 25 milioane de lei vechi apă, acum factura e zero”.

Ce spun producătorii şi vânzătorii?

Doamna Ilea Lucica vine joia şi sâmbăta în piaţa din Beiuş de 25-30 de ani. Împreună cu familia fiicei lucrează împreună cinci hectare de teren, suprafaţă pe care are şi solar. A adus la vânzare ţelină, ceapă, usturoi, spanac pătrunjel şi conserve de ardei iuţi. Doamna Ilea spune că cel mai bine a trecut pătrunjelul, dar că se gospodăreşte foarte greu din agricultură. Feri Szatmari e beiuşean, are o suprafaţa mică de teren -trei ari, în oraş. A lucrat la fabrica de mobilă, iar de 10 ani se ocupă de agricultură. Producătorul spune că are un profit mic dacă reuşeşte să aibă marfă timpuriu. „Am un solar, îl încălzesc în trei locuri cu cazan cu lemne. Dacă nu am marfă din timp, nu vând”, spune Feri Szatmari. Beiuşeanul are doi copii şi spune că este insuficient cât câştigă din vânzarea produselor în piaţă ca să-şi întreţină familia. „Nu am pus decât o singură dată azot la plante, totul este natural. Am renunţat să pun azot deoarece nu am fost mulţumit de efect”, spune Feri Szatmari. Daniel Tripe este persoană fizică autorizată şi vinde în piaţa din Beiuş din 2011. Continuă mica afacere a mamei sale care e prezenţă constantă în Piaţă din anul 2000. Daniel spune că cumpără legume şi fructe de la producătorii din Tărcaia şi din împrejurimi şi de la engros-işti.