Ioan Șereș, expoziție retrospectivă de pictură

De Cristian Horgoș
Ioan Șereș, expoziție retrospectivă de pictură
Sala Corona a societății orădene Plastor găzduiește o expoziție retrospectivă a pictorului Ioan Șereș, originar din Sântandrei. Colecția de lucrări a fostului elev al maeștrilor Camil Ressu și Nicolae Dărăscu a fost vernisată joi, la inițiativa familiei. Câteva “tușe” despre creația autorului le-a împărtășit muzeograful Aurel Chiriac, în auditoriu fiind prezenți și alți seniori ai vieții publice orădene, precum Mircea Bradu sau Florin Budeu.

“Redescopăr cu emoție creația unui om pe care l-am cunoscut în urmă cu un sfert de secol. Știm că există o modă a spațiilor neconvenționale dar în acest caz e și altceva, fiindcă expoziția îi e dedicată pictorului de către fiul său și familie, cu un titlu de comemorare. Astfel, spațiul recapătă viață grație familiei care cinstește memoria lui Ioan Șereș. O parte din lucrările expuse aici mi le amintesc, din anii ’90, din apartamentul de pe Splaiul Crișanei. Autorul a avut o viață exemplară, după cum a știut cu demnitate să o trăiască într-o epocă mai mult decât dificilă. În 1940, după Dictatul de la Viena, a fost obligat să devină fugar la București. Acolo s-a înscris la Facultatea de Belles Arte, unde i-a avut ca îndrumători pe marii maeștri Nicolae Dărăscu și Camil Ressu. Apoi, pentru a nu merge pe front alături de Germania, s-a înscris la o facultate pragmatică, cea de medicină veterinară, pe care a absolvit-o în 1949. Viața l-a purtat apoi prin Dobrogea, Mureș, Brașov, Arad și înapoi în Bihor. Dar de-a lungul acestei existențe nu a abdicat de la dragostea sa, arta”, a sintetizat prof. Aurel Chiriac perioada de maturitate a autorului. Ca și critic de artă, directorul Muzeului Țării Crișurilor a transmis și aprecieri ale tablourilor și schițelor lui Șereș senior.

“Fiindcă sunt prezentați cu multă dragoste și înțelegere umană, oamenii devine arhetipuri specific unei zone sau alt ape unde a trecut autorul. În picture a dovedit a fi un fin colorist și desenator, preocupat de reprezentări foarte clare. Limpezimea e importantă pentru a percepe oamenii, peisajele, casele, per ansmablu atmosfera locului. A fost elevul lui Ressu iar de la Dărăscu și-a însușit realismul acelei vremi. În plus, a avut știința de a surprinde psihologia oamenilor pe care i-a pictat, având puterea de a le pătrunde în suflete”, a mai spus Chiriac.

A venit rândul fiului pictorului, actualul manager Ion Șereș al societății Plastor, să schițeze repere din viața tatălui său. Astfel, auditoriul a aflat că Ioan Șereș a prins gust de arte de tânăr, publicând ca elev versuri în publicația gojdistă Țara Visurilor Noastre,pentru care a și realizat grafic o copertă. La Belle Arte a intrat pe primul loc. În perioada cât a fost în capitală a pictat și o Biserică din cartierul Uranus care a fost șters de pe fața pământului pentru a face loc Casei Poporului. Ca student refugiat, foarte strâmtorit financiar, a apelat o dată la patriotul transilvănean Iuliu Maniu, fiind impresionat de locuința austeră a acestuia. Liderul politic de origine sălăjeană l-a îndrumat pe Ioan Șereș la o organizație care se ocupa de asistarea refugiaților,și de la care a primit hrană și două costume.

“După ce se manipulează alegerile din ’46 iar Regele Mihai abdică, tatăl meu continuă să participe la ședințe ale scriitorilor. Dar la una din ședințe, activistul comunist îi atenționează pe scriitori privind noua ideologie iar Miron Radu Paraschivescu îi spune apoi tatălui meu: tinere, au venit vremuri grele, locul nostru nu mai e aici. O dovadă a fost și că bunicul a ajuns la Canalul Dunăre – Marea Neagră după ce un judecător l-a pârât la Securitate că ar simpatiza cu legionarii. Acel magistrat comunist a făcut reclamația doar pentru că tatăl său intrase, prin ’52 într-o dispută cu bunicul meu pentru vecinătățile unui teren”, a relatat Ion Șereș.

Amfitrionul vernisajului a mai punctat apoi câteva episoade din viața tatălui său, subliniind că acesta și-a găsit răgazul de a se întoarce la dragostea sa, pictura, doar în perioadele de îngrijire pentru boala care i-a apărut la plămâni. Dealtfel, decesul survenit în decembrie 1997 s-a datorat tot acelei boli.

“Tata a murit dezamăgit de faptul că boala i s-a agravt fiindcă medicii nu au reușit să-i pună un diagnostic corect la timp. Am găsit apoi o filă cu o poezie datată de el în aprilie 1997, și care a fost un fel de cântec de lebădă pentru creația sa artistică”, a încheiat Ion Șereș, după care a prezentat un filmuleț interviu de la vernisarea unei expoziții a lui Ioan Șereș, în 1992, în fosta Galerie de Artă de la Mercur (pe Republicii pietonal). Totodată, fiul artistului a oferit invitaților câte un catalog cu aproape toată creația lui Ioan Șereș. Spunem aceasta pentru că în catalogul biografic se menționează și faptul că Ioan Șereș a pictat pentru Biserica Greco Catolică portrete ale episcopilor Ioan Suciu, Traian Frențiu și Iuliu Hosu plus reprezentări ale Răstignirii etc.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase