Vernisajul expoziţiei de pictură “Poveştile copilăriei” -20 de lucrări executate în acril pe pânză- a avut loc vineri seara în prezenţa unui public numeros, în carul căruia i-am remarcat pe pictorii Niculae Adel şi Radu Pământ.
Este prima expoziţie personală de pictură a Lilianei Tocuţiu, un inginer care găseşte resurse să evadeze dintr-un univers riguros în unul ludic.
„Asemenea picturilor şi ilustraţiilor din perioada La Belle Epoque, la care face referire, universul pictural, cu caracter narativ-nostalgic al artistei, comunică privitorului un sentiment de bucurie pură şi celebrare a vieţii”, explică Olimpia Gondor, professor de educaţie plastic, manager de proiect şi organizator al evenimentului.
„Liliana Tocuţiu a făcut primul pas, să-şi ia imaginile lucrate, să-şi găsească libertatea plastică să se poată exprima liber cu propriile idei, în mod sincer, colorat, optimist. Pata picturală, vibraţia facturală acaparează privitorul şi subliniază formele în vânt ale faldurilor rochiilor…Dacă la început, nonculorile acaparează imaginea, spre final vibraţia culorilor devine fascinantă…Liliana Tocuţiu se regăseşte în simbolul fluturelui, care e liber, se metamorfozează lăsând greutăţile la o parte, urmându-şi visul..Îi doresc Lilianei să aibe cât mai multe nopţi în care să picteze, urmându-şi visul…”, a spus profesorul Olimpia Gondor.
Tablourile reconstituie universul mirific al copilăriei, surprins în ingenuitatea unor autentice secvenţe de viaţă cotidiană. „Tema copilărie, portretul care are ca subiect chipul copilului şi scena de gen legată de obicei de jocurile de copii, este de referinţă în istoria artei”, a spus dr. Agata Chifor.
În dreptul ultimei se află înscrisă o capodoperă: Jocuri de copii de Pieter Bruegel cel Bătrân, ulei pe lemn de stejar, tablou pictat în 1560 care are drept decor o stradă şi cuprinde peste 250 de copii care se joacă cu butoaie, cercuri de butoaie şi alte obiecte devenite jucării în imaginaţia celor mici. „Industria” jucăriilor era mai mult decât precară în epocile vechi, dar fantezia copiilor găsea pretutindeni obiecte pe care să le transforme în subiect sau accesoriu al jocului. Este oarecum şi intenţia pictorului Liliana Tocuţiu care spune că tablourile zugrăvesc secvenţe din copilăria sa, dintr-un sat din Bistriţa, un sat de saşi, acolo unde copiii se îmbrăcau aşa cum apar în tablourile ei, unde expresia lor la furat de cireşe sau îngrijind un iepuraş e aidoma celor din tablouri.
Dr Agata Chifor a vorbit apoi despre motivul mamă-copil prezent în tablourile Lilianei Tocuţiu, o temă prezentă într-o plajă largă de la imaginea canonică a Fecioarei cu pruncul, desacralizată apoi de şcoala flamando-olandeză, la adorabilele chipuri de prinţi şi prinţese infantele, meninele lui Velázquez.Dr Agata Chifor sublinează că tematica Poveştilor copilăriei Lilianei Tocuţiu e familia mic burgheză, remarcând maniera în care personajele artistei relaţionează, efectele de lumină care fac ca personajele să pară naturale, dialogul afectiv dintre personaje, totul pentru ca ansamblul să nu disoneze.Chipurile realizate de artist transmit armonie părând că toţi membrii familiei trăiesc momentul redat.Sunt surprinse expresii fugare de bucurie, tristeţe, concentrare, atenţie. Dr Agata Chifor a vorbit apoi despre maniera artistei de a reda textura materialelor: simtim consistenţa lemnului, luciul feţei de masă, consistenţa volumului corpului dat de rochiţă, dar şi dinamismul compoziţiilor care te fac să crezi că trăieşti secvenţe dintr-un film de epocă.
Citiți principiile noastre de moderare aici!