Astfel, elevii care, din acest an școlar, obțin o medie de admitere sub 5 la Evaluarea Națională vor intra direct în învățământul profesional. Prevederea care apare în metodologia de admitere la liceu a stârnit foarte multe reacții negative din partea sindicatelor, a organizațiilor de elevi ori din partea multora dintre părinți și chiar din partea președintelui țării Klaus Iohannis.
Visceralitatea reacțiilor negative poate surprinde având în vedere consensul național privind necesitatea încurajării susținute a învățământului profesional și dual. Dascălii și părinții chestionați de redactorul JB&bihon.ro susțin măsura impusă de ministrul interimar al Educației, Valer-Daniel Breaz.
La francezi, de pildă, la finalul gimnaziului, după examenele naționale, „Conseil de classe” decide, pe baza notelor obținute la evaluarea națională, dacă elevul va urma un liceu normal ( Lycee Baccalaureat) sau o școală profesională (Lycee Professionelle).
Pro și contra învățământului profesional și dual
Măsura prin care cei care vor avea o medie de admitere la liceu sub 5 nu vor intra în procesul de repartizare la licee, a stârnit reacții pro și contra. Elevii care susțin Evaluarea Națională în anul 2020 și care vor avea o medie de admitere la liceu sub 5 nu vor intra în procesul de repartizare la licee, fie ele tehnologice, teoretice sau vocaționale. Singura rută către care va trebui să se îndrepte este cea profesională, de 3 ani, în sistem dual sau clasic.
Limita de 5 pentru admiterea la liceu este prevăzută la articolul 2, alineatul 10 din ordinul publicat deja în Monitorul Oficial. Prevederea care apare în metodologia de admitere la liceu a stârnit foarte multe reacții negative din partea sindicatelor, a organizațiilor de elevi ori din partea multora dintre părinți și chiar din partea președintelui țării Klaus Iohannis. Visceralitatea reacțiilor negative poate surprinde având în vedere consensul național privind necesitatea încurajării susținute a învățământului profesional și dual.
La francezi, de pildă, la finalul gimnaziului, după examenele naționale, „Conseil de classe” decide, pe baza notelor obținute la evaluarea națională, dacă elevul va urma un liceu normal ( Lycee Baccalaureat) sau o școală profesională (Lycee Professionelle).
Eficiență franțuzească
De altfel, bacalaureatul susţinut de elevii francezi este considerat a fi unul dintre cele mai eficiente modele de testare din Europa.
În timp ce, în România, examenul maturităţii constă pentru toţi elevii în trei probe dedicate competenţelor în comunicare lingvistică şi abilităţilor IT, la care se adaugă alte trei-patru examene scrise (dintre care două diferenţiate în funcţie de profil), în Franţa, elevii sunt triaţi în zeci de serii corespunzătoare liniilor de studiu urmate.
Practic, BAC-ul francez se diferenţiază din start în trei tipuri: Bacalaureatul general, urmat de 53% dintre liceenii francezi (cu seriile economic, literar şi ştiinţific, prin intermediul căruia elevii sunt dirijaţi către universităţi, şcoli superioare – Grandes Ecoles şi şcoli postliceale), bacalaureatul tehnologic, susținut de 25% dintre liceeni (al cărui scop îl reprezintă intrarea imediată a absolvenţilor în câmpul muncii și care are nu mai puțin de șapte serii – de la bacalaureat tehnologic industrial la cel hotelier) și bacalaureatul profesional, cu 80 de specializări şi modalităţi flexibile de evaluare în funcţie de traseul educaţional parcurs (22% dintre elevii francezi îşi încheie studiile liceale prin acest tip de bacalaureat).
Revenind la măsura care îi trimite pe cei cu media sub 5 în școlile profesionale, unii susțin că măsura nu ar trebui privită neapărat sub forma unei obligații, ci mai repede ca pe o modalitate de se îndrepta spre un domeniu care îi poate ajuta pe elevii în cauză.
„Trebuia să ajutăm, chiar dacă pare un pic forţat, trebuia să asigurăm această alternativă pentru elevii care intrau la liceele teoretice cu medii mult sub 5 – nu aproape de 5, mult sub 5 – şi care sub nicio formă nu reuşeau să obţină această diplomă de Bacalaureat”, a spus Preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, (FNAP-I.P) Iulian Cristache.
La solicitarea patronatului
Alții însă optează pentru libertatea elevilor de a-și alege domeniul spre care doresc să se îndrepte. Politica justă ar fi, susțin unii dintre cei intervievați, să se ofere șanse egale la un învățământ de calitate pentru toții copiii.
„Măsura este făcută, pe de-o parte, la solicitarea patronatului, care simte că nu are forță de muncă calificată, pe de altă parte, este instituită pentru a acoperi numărul lipsă de elevi al școlilor profesionale. Totodată, măsura vine să crească și rata de succes la examenul de bacalaureat, pentru că elevii aceștia care vor fi încadrați la o școală profesională și nu vor mai fi la liceu și, probabil, nu vor susține bacalaureatul.
Un obiectiv este și cel de creștere a ratei de absolvire cu bacalaureat. În principiu, sunt împotriva măsurii. Pentru că majoritatea elevilor care termină cu rezultate proaste, nu pățesc asta pentru că nu au depus efort, ci pentru că nu beneficiază de servicii educaționale la fel de bune ca a celor care reușesc la Evaluarea Națională. Eșecul școlar la clasa a VIII-a se înregistrează mai ales în mediul rural, printre elevii dintre categoriile defavorizate, rromi, copii cu Cerințe Educative Speciale.
Politica corectă a examenului? Ar trebui ca Ministerul să se străduiască să ofere șanse egale pentru copii, indiferent de mediul din care provin. În timp ce măsura propusă nu face altceva decât, pe de-o parte, să acopere unele găuri din învățământul liceal, iar pe de alta, să îi oblige pe copiii din categorii defavorizate să urmeze cariere profesionale de prestigiu scăzut sau pe care nu și le deoresc și, de multe ori, prost plătite.
Pe scurt, în mod logic, copiii ar trebui să aleagă să se facă lăcătuși mecanici pentru că-și doresc ei asta, nu pentru că au avut ghinion în gimnaziu de un mediu defavorabil și de o școală slabă”, a arătat sociologul Adrian Hatos. O perspectivă identică are și psihologul Sofia Laza, căreia măsura nu-i sună deloc bine. În opinia sa, pare că profesionala e o pedeapsă, în loc să fie o alternativă sănătoasă la învățământul liceal. De menționat că înainte de a practica psihologia, Sofia Laza a activat ani buni ca inginer și cunoaște foarte bine realitatea din teren (n.r.).
„În acest fel vom obține niște meseriași slabi și foarte slabi, în loc să constituim o elită a acestora. În condițiile în care cei mai mulți meseriași și profesionoști buni pleacă din România, prin măsura aceasta nu mai avem aproape nici o șansă să-i înlocuim. Dacă ne referim strict la Oradea și Bihor, în condițiile în care se deschid noi oportunități de angajare în parcurile industriale, dacă învățământul profesional nu este de calitate, să nu ne mirăm că angajatorii vor fi nevoiți să aducă forța de muncă din alte țări”, a spus Sofia Laza.
Generații de semianalfabeți
Pe de altă parte, unii părinți ai căror elevi ar fi nevoiți să ajungă la profesională susțin că ar regreta că nu au făcut eforturi mai mari pentru a se ocupa de copii ori că nu i-au verificat mai îndeaproape ori că nu i-au susținut cu ore în particular pentru a evita un astfel de rezultat. „Ca dascăl, aș zice că, în sfârșit, după muncă și răsplată. Și generația mea a știut că pentru a ajunge la un liceu, trebuie făcute eforturi și sacrificii.
Generațiile de azi sunt tot mai slabe, pentru că așa este sistemul. Dascălii devotați sunt tot mai puțini, iar elevii sunt preocupați de altceva, în timp ce părinții sunt total dezinteresați, cu excepțiile de rigoare. Așa iau naștere, de la revoluție încoace, generații întregi de semianalfabeți”, este de părere prof. Adriana Jurcă.
Inspectorul responsabil de învățământul profesional și tehnic pe Bihor, prof. Florian Mieluț, spune că rămâne de văzut dacă se va întâmpla până la urmă acest lucru, dată fiind opoziția sindicatelor și a ONG-urilor.
„Este greu de prognozat câți vor ajunge în învățământul profesional ori în dual. Pentru că foarte mulți se vor mobiliza pe ultima sută de metri. Până în prezent, la nivelul județului Bihor, la calculul din 5 septembrie 2019, în învățământul profesional și dual sunt înscriși peste 1.200 de elevi. Avem 49 clase de profesională și 21 în sistem dual”, a arătat inspectorul Mieluț.
Trimite articolul
XSi ce e rau in asta?!?!?! E FOARTE BINE
Care ar fi problema? Nu stii multa carte? Mars la strung. Ce sa caute la un liceu teoretic unul care la 15-16 nu stie nici macar scrie corect? k, nik, dak csf si alte exemple de scriere ale desteptilor cu scoala vietii. Sunt satul sa merg prin oras cu taxiul si sa aud soferi de 20-25 spunand ca ei pleca din tara ca “nu se poate face nimic in tara asta”. Ba s-ar putea, daca ar invata o meserie pe nivelul lor intelectual. Ca in strainatate stiu munci orice li se cere.
DE CE NU AJUTA MINISTRUL EDUCATIEI PROFESORII SA IA NOTE MAI MARI DE NOTA 5 LA TITULARIZARE? IN ALTE TARI E O RUSINE SA FII NEPREGATIT CA SI PROFESOR LA NOI E NORMAL. DAR CINE -I VA INVATA PE ELEVI DACA EI SUNT INCAPABILI? DACA LA MOMENTUL ACTUAL PARLAMENTARII SI SENATORII AR TREBUI SA DEA ACELE TESTE DE EVALUARE DE CARE SE VORBESTE CA INTRA IN VIGOARE POATE AR FI 1% CARE AR SCRIE MAI MULT DE NOTA CINCI. BRAVO ROMANIA…….
Asa, foarte bine !
Sa puna la punct scolile profesionale, cu contracte angajare.
Ce sa caute la un liceu teoretic elevi cu note de 2-3 ?! Sa faca ce anume ?! Sa nu ajunga nici la bac ?!
Si am uitat: Androneasca ramane criminala sistemului de invatamant prin legile pe care le-a dat.