„Mai lipsesc piticii de grădină”

Pentru arhitectul Cristian Puşcaş, militant PDL Oradea, noul proiect de amenajare a Pieţei Unirii este „o varză à la Cluj”. Puşcaş consideră că realizarea arhitectului clujean Horia Gavriş este „un kitsch, şi ca prezentare şi ca implementare”. „Mai lipsesc piticii de grădină”, transmite, plastic, politicianul-arhitect, opinând că „vremea acestui proiect a trecut cu 113 ani în urmă” şi că proiectul arh. Gavriş „nu se va vedea bine de la nivelul străzii. Eventual din balconul Primăriei”.

Stiluri şi stiluri

Puşcaş spune că nu-l cunoaşte pe arhitectul clujean ce a primit de la Primărie sarcina refacerii viitoarei amenajări a Pieţei Unirii. Pune, însă, la îndoială, cunoştinţele sale privitoare la arhitectura Oradiei. Folosindu-se de declaraţiile lui Gavriş din urmă cu o zi, Puşcaş îl contrazice flagrant pe acesta, în legătură cu stilurile arhitectonice ale clădirilor ce delimitează Piaţa Unirii. „Am trecut de la Barocul Clădirii Primăriei, la timidele elemente de Secession din ansamblul Duiliu Marcu şi am trecut la Art Nouveau-ul Palatului Vulturul Negru. Proiectul se vrea un elogiu geniului şi veseliei detaliului şi arhitecturii Palatului Vulturul Negru. O replică orizontală a pereţilor Vulturului Negru”, declara miercuri, la Primărie, arh. Gavriş.

Puşcaş vine şi-l corectează pe colegul său de breaslă, spunând că sediul Primăriei nu este în stil Baroc, ci Eclectic, iar Palatul Vulturul Negru nu este în stil Art Nouveau, ci într-unul specific unguresc. La fel cum ansamblul statuii din 1926, ce-l înfăţişa pe Regele Ferdinand, realizat de arhitectul bucureştean Duiliu Marcu, era unul cu specific românesc, transmite arhitectul pedelist. „Ansamblul Duiliu Marcu era în stil Neoromânesc, provenit din vechiul Regat, la fel cum Palatul Vulturul Negru nu este Art Nouveau, ci este din curentul Lechnerian, specific şcolii ungureşti, implementat de Lechner Ödön” (Lechner era supranumit Gaudi al Ungariei – n.r.). „Acest arhitect nu a înţeles nimic din perimetrul în care a lucrat”, reclamă Puşcaş, care crede că Piaţa Unirii ar trebui reamenajată într-un stil avangardist. Aşa cum erau considerate clădirea Primăriei şi Palatul Vulturul Negru, la vremea când au fost construite, transmite arhitectul cu carnet de partid. Puşcaş vrea un demers avangardist, motivând că „de frumuseţea clădirilor ne tot bucurăm de 100 încoace”, aluzie la dorinţa arhitectului clujean, îmbrăţişată de Primărie, de a crea o armonie arhitecturală între clădirile din piaţă şi arhitectura pieţei în sine.

Anti-obelisc

Eticheta „kitsch” aplicată de Puşcaş este dată şi de prezenţa în proiect a arborilor gingko-biloba şi a cireşilor japonezi, dar şi de prezenţa obseliscului „cu un înger în vârf, pe post de cireaşă”. Arhitectul denunţă prezenţa obeliscului în piaţa orădeană, ca un reper ce i-ar face concurenţă statuii. Pedelistul a ţinut să facă un mini-istoric al obeliscurilor, aduse la Roma din Egipt antic, folosite în epoca barocă drept repere urbane şi „încreştinate” de papi, cu crucifixuri şi alte simboluri creştine în vârf, pentru a nu mai fi vandalizate de romanii mai săraci. A arătat felul în care sunt amplasate obeliscurile în Roma, ca repere urbane, spre deosebire de cel propus în Oradea.

Arhitectul-politician de Opoziţie a trecut şi în planul achiziţiei propriu-zise, punând un semn de întrebare pentru felul în care a ales Primăria să procedeze: prin încredinţare directă către arhitectul Gavriş, în schimbul a 15.000 euro. În condiţiile în care proiectul precedent costase 70.000 euro. Puşcaş crede că Piaţa Unirii ar fi meritat un concurs naţional.

Arh. Cristian Puşcaş este acelaşi care, într-un concurs organizat în 2010 de către Ordinul Arhitecţilor, a venit cu o soluţie pentru Piaţa Unirii, care presupunea mutarea Bisericii Sf. Ladislau din faţa Primăriei, pe amplasamentul unde este acum statuia lui Mihai Eminescu.