Muzica reprezintă un leac, un panaceu al durerilor universale, un element de echilibru şi de armonie de care toţi avem nevoie. În lumea în care trăim, plină de distorsiuni, de tensiuni marcate de contrarietăţi şi de stridenţe, muzica – cu întreaga armonie, linişte şi putere de influenţare în bine – ne este necesară tuturor.
A început în copilărie cu muzica, dar mai târziu, în adolescenţă, a descoperit harul pentru medicină. Pentru Lilla Bernadeth Schneider, eleva Şcolii de Arte „Francisc Hubic” din Oradea, muzica este un fel de recompensă a vieţii, pentru că dimineaţa, îmbrăcată în halat, alături de medicii de la o clinică din oraş, încearcă să aline durerile oamenilor suferind de diverse afecţiuni stomatologice, iar seara, când ajunge acasă, muzica este cea care o linişteşte pe ea.
Dragostea Lillei Bernadeth Schneider pentru muzică s-a născut în copilărie. Asculta Natalia Oreiro, care o vrăjea prin felul în care le îmbina pe toate: muzică, dans, actorie. O privea la televizor şi visa să devină ca ea. Aşa a început să cânte în casă, cu vecinii, la şcoală…
„Legătura dintre mine şi muzică a început pe la vârsta de 12-13 ani. Atunci m-am înscris la un curs de actorie şi la scurt timp am urcat pentru prima oară pe scenă. Pe urmă, am început să cânt la diferite evenimente ale şcolii la care studiam. Când m-au auzit prietenii cântând, au rămas impresionaţi şi m-au îndeamnat să mă înscriu la cursurile Şcolii de Arte «Francisc Hubic». M-am lăsat foarte greu convinsă, pentru că mi-am spus că nu am timp de aşa ceva”, îşi aminteşte Lilla.
Dar, după o perioadă de reflecţie, a contactat-o pe profesoara ei, Lăcrimioara Deac, care a invitat-o la concursul de admitere organizat de şcoală.
„A fost o întâlnire foarte frumoasă. A fost cea mai bună alegere pe care o puteam face. Am primit şi primesc foarte multă susţinere şi încurajare din partea ei şi a şcolii. Avem multe spectacole, concursuri şi evenimente la care participăm”, a spus tânăra.
Zâmbet pe buzele celorlalţi
Cu toate că de mică a fost atrasă de domeniile artistice, împinsă de gândul de a opta pentru o profesie pe care să o practice cu pasiune, a decis să urmeze medicina dentară, care îmbină armonios ştiinţa, arta şi tehnica. Un factor esenţial în alegerea făcută a fost faptul că, în acest domeniu, întotdeauna primeşti satisfacţia de a aduce zâmbetul pe buzele pacienţilor, indiferent de vârstă.
„Am vrut, în primul rând, să ajut oamenii. Mereu mi-am dorit să fac ceva care să-mi permită să-i ajut pe ceilalţi. În cazul meu, îi voi ajuta să-şi păstreze sănătatea orală şi zâmbetul. Nu m-am putut imagina în postura de medic generalist sau chirurg, astfel că am ales această ramură, de care mă simt cel mai aproape”, a mărturisit studenta la Medicină.
Vase comunicante
Întrebată care sunt punctele comune dintre muzică şi stomatologie, Lilla susţine că provocările de la clinica unde face voluntariat (pentru a căpăta deprinderi practice) şi cele de la facultate necesită o contrabalansare. Iar muzica este absolut necesară pentru a recăpăta un echilibru, o dobândă a încordării şi a activităţii plină de emoţii la care este supusă în permanenţă.
„Sub îndrumarea medicilor, facem practică în clinica facultăţii (unde pot să vină şi cei care nu-şi permit tratamente de specialitate în clinicile sau cabinetele din oraş – n.r.). Totodată, avem şi materii de medicină generală. Prin urmare, mergem în spitale unde avem posibilitatea de a face anamneză pe pacienți, sub supravegherea doctorilor care ne îndrumă. În fiecare vară trebuia să mergem în practică la o clinică sau la un cabinet stomatologic.
Eu am făcut, şi fac, practică şi pe parcursul anului şcolar, pentru că vreau să mă perfecţionez. Putem să le mulţumim foarte mult acestor medici care ne primesc alături de ei, care ne explică şi ne învaţă. Sunt niște oameni frumoși. E greu să găsești pe cineva care să îți dea știința lui, care să te învețe, să te motiveze. Am avut posibilitatea să găsesc niște medici lângă care pot să învăț și care mă motivează foarte mult. Mă primesc cu drag și asta e minunat. La fel, la Şcoala «Francisc Hubic», profesoara Deac, cu severitatea aia care trebuie, reuşeşte să ne îndrepte către succes. Vrea să ne promoveze”, a conchis Lilla.
Chiar dacă în acest an va absolvi facultatea, ea nu doreşte să renunţe la niciuna dintre pasiunile ei – nici la muzică, nici la stomatologie. Pentru că – în opinia sa, muzica şi medicina sunt două vase comunicante, medicina fiind permeabilă la muzică, iar muzica arătând o tendinţă de încorporare în totalitatea psihosomatică a individualităţii. Şi muzica, şi medicina, s-au demonstrat a fi cu efect vindecător: una a minţii şi sufletului omenesc, cea de a doua, a trupului – numai împreună pot întregi acestea procesul vindecării.
Citiți principiile noastre de moderare aici!