Zvonurile apărute în presa centrală potrivit cărora există un proiect de OUG prin care se doreşte modificarea substanţială a Codului Fiscal a creat rumoare printre organizaţiile patronale. Actul normativ prevede mărirea contribuţiilor angajaţilor la CAS de la 10,5% la 21%, iar pentru sănătate de la 5,5% la 8,9%; dublarea taxării pentru persoanele fizice autorizate; introducerea de contribuţii sociale obligatorii pentru categoriile de venituri reglementate de art. 61 din Codul Fiscal: a) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură; b) venituri din cedarea folosinţei bunurilor; c) venituri din investiţii.

Nemulţumiri

Constantin Badea, directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Bihor, este de părere că astfel de modificări nu ar trebui făcute de un guvern tehnocrat. „Aceste modificări trebuie discutate cu patronatele şi sindicatele şi aplicate la şase luni după aprobare. Un guvern tehnocrat nu trebuie să facă astfel de modificări prin ordonanţe şi hotărâri, ci să le lase pe seama guvernului ce va urma după alegeri”, este de părere Constantin Badea.

„Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) îşi exprimă dezacordul pentru distribuirea în spaţiul public de informaţii neadevărate care afectează mediul de afaceri şi care pot crea nesiguranţă în privinţa predictibilităţii fiscalităţii din România. De asemenea, CNIPMMR îşi arată surprinderea că un document de 99 de pagini a fost redactat doar cu scopul de a crea confuzie în rândul contribuabililor”, spune Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

Acesta a enumerat şi prevederile „Planului de guvernare a mediului de afaceri 2016 – 2020”, care va fi lansat în 13 septembrie 2016. Planul prevede în mod explicit aplicarea Codului Fiscal așa cum acesta este adoptat și nemodificarea pentru 4 ani; reducerea TVA de la 20% la 19%, începând cu 1 ianuarie 2017; eliminarea impozitului pe construcţiile speciale începând cu 1 ianuarie 2017; menţinerea cotei de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor la 1% pentru cele care au minim 2 salariaţi, 2% pentru cele care au 1 salariat şi 3% pentru cele fără salariaţi; menţinerea impozitării la 1% din venit pentru firmele nou înfiinţate, cu cel puţin un salariat, constituite pe o durată mai mare de 48 de luni.

„Documentul dat publicităţii are 99 de pagini, cuprinde modificări multiple şi cu siguranţă a fost lucrat în interiorul Ministerului de Finanţe. Cerem public să ni se comunice cine şi cu ce scop a lucrat acest document şi, de asemenea, cine suportă consecinţele economice ale impactului în rândul investitorilor, angajaţilor şi angajatorilor români”, a menţionat Florin Jianu.

Proiectul există

Gabriel Biriș, secretar de stat în Ministerul Finanțelor și coordonatorul Departamentului de Legislație Fiscală din instituție, confirmă existența proiectului de modificare a Codului Fiscal, prezentat de Profit.ro, dar neasumat de ministrul Finanțelor, și arată că planul era ca documentul să fie prezentat public la un anumit moment, pentru a putea fi și explicat. El arată totodată că proiectul a fost redactat cu scopul de a simplifica sistemul contribuțiilor sociale.

„Este oarecum un incident regretabil că un proiect încă în discuții a ieșit pe surse și oameni care nu prea au înțeles ce scrie în acel proiect și au început să-l critice. Acel proiect este despre simplificare, despre ușurarea sarcinii fiscale totale, pentru că cine l-a studiat puțin mai în amănunt putea să vadă că propuneam introducerea pentru prima dată în legislația noastră a unei plafonări a bazei de calcul a contribuțiilor sociale efectiv, pe suma tuturor veniturilor, în așa fel încât contribuțiile astea să nu fie așa, fără număr, fără limită, ci să simplificăm până la urmă legislația. Practic, cele mai multe modificări, nu neapărat chiar cele mai importante, la asta se refereau, la contribuțiile sociale și impozitul pe venit. Am văzut că există critici, că s-ar mări cotele de contribuții, dar acest proiect nu este despre majorări de taxe”, a spus Biriș pentru Calea Europeană.

El a arătat că, dacă ar fi aprobat, niciun salariat și niciun angajator nu ar avea de plătit niciun leu în plus, ci dimpotrivă, ar plăti mai puțin prin efectul plafonării. „Trebuie să înțelegem un lucru: contribuțiile la sănătate și la pensii nu sunt ale angajatorului, ci ale angajatului. Că noi, datorită unei ipocrizii bine cultivate de-a lungul timpului, am împărțit contribuțiile în parte, pentru angajat mai mici și pentru angajator mai mari, a fost doar pentru a ascunde o realitate, și anume cât de mare este costul muncii în România. Este foarte mare, și nu datorită impozitului pe venit, ci a contribuțiilor care sunt așa de mari și pentru că foarte mulți nu le plătesc”, a explicat Gabriel Biriş.