Sâmbătă, la Conacul Komaromi din Otomani a avut loc conferința de lansare a proiectului „De la un pod la altul”, proiect depus împreună cu localitatea maghiară Hortobágy. Sălacea urmează să beneficieze de un million de euro pentru a reface podul cu patru arcade care datează din secolul al XVIII-lea. O tăbliță așezată pe vestita trecătoare, ne-o înfățișează ca fiind un monument de arhitectură. Tradiția spune că această punte este ba „Drumul Sării”, ba „Drumul vinului”… Pe sub pod își croia drumul apa Ierului.
Marea desecare
Aceasta până în anii 1960 când comuniștii au hotărât că locul mlastinilor trebuie luat de terenuri agricole.A urmat apoi marea desecare. Așa a dispărut un mod de viață, majoritatea oamenilor trăind din pescuit-stufărişul era o ascunzătoare perfectă faţă de intruşi iar pentru pescari, vânători şi împletitorii de coşuri era o sursă de trai- dar și flora și fauna specifică mlaștinilor. Mărturie a faptului că aici exista o adevărată Deltă a Văii Ierului, asemănată din perspectiva frumuseții cu Delta Dunării, stau documentele vremii. „Se poate stabili, pe baza hărţilor vechi, că începând cu Sălacea, de la intrarea în judeţ a Văii Ierului până la Roşiori, respectiv până la Barcău, se întindea o zonă mlăştinoasă considerabilă. Descrierile timpurii relatau constant că satele erau înconjurate de mlaştini greu de străbătut. Acest peisaj mlăştinos a determinat tipul de ecosistem specific Câmpiei Ierului de-a lungul secolelor. Vegetaţia luxuriantă a pădurilor de odinioară este amintită azi de unele denumiri ale localităţilor. Mlaştinile, stufărişurile s-au păstrat până la mijlocul secolului trecut. Lucrările de asanare a mlaştinilor au început în anul 1967, având ca urmare transformarea a zeci de hectare în teren arabil”, se arată pe site-ul oficial al comunei Sălacea.
După revoluţia din 1989 au început să se pună bazele unor rezervaţii naturale. În vara anului 1998 s-au început lucrările de consolidare ale podului de la Sălacea, iar în prezent podul „așteaptă” să fie restaurat în totalitate din fonduri transfrontaliere.Lungimea acestuia este de 29,70 metri, cunoscându-se puține date. Se consideră că, cel mai probabil, înaintea podului de cărămidă a existat un pod de lemn. O certitudine cu privire la monument este aceea că în anul 1840 acesta deja exista, făcând parte din istoria transporturilor și fiind unul dintre cele mai vechi poduri din județul Bihor. Punctul de plecare al colaborării dintre Sălacea şi Hortobagy este „de la pod la pod”. Simbolul Hortobágy-ului este un pod cu lungimea de 167 m, susţinut de nouă arcade, care traversează râul cu acelaşi nume. Legenda spune că a luat naştere atunci când nouă iubite ale unui haiduc renumit s-au prins unele de altele pentru a-l ajuta pe acesta să treacă râul călcând pe braţele şi umerii lor, scăpându-l astfel de pandurii care îl urmăreau. Proiectul „De la un pod la altul” nu are doar o denumire simbolică, prin acesta se dorește întărirea relațiilor dintre cele două comunități, din Sălacea și Hortobagy, astfel încât acestea să se bucure de prosperitate și succes în parcursul lor european.
Prin proiectul care ar trebui să se finalizeze în august 2020, nu se va restaura doar podul, ci se va încerca și refacerea zonei mlăștinoase explică biologul Nagy Laszlo.
Coridor ecologic
„Vom reface zona mlăștinoasă de-a stânga și de-a dreapta podului pe o suprafața de două hectare. Vom reface și flora aducând mai multe specii de plante specifice mlaștinei: Calla palustris, Myriophyllum aquaticum…Cum va fi posibil? În preajma podului, apa inundă locul primăvara, toamna, iarna, pentru ca vara să sece. Vom săpa la doi metri adâncime, astfel încât să putem păstra apa. Totul se face pe baza unui studiu. Reabilitarea și popularea mlaștinii din jurul podului face parte din cadrul unei strategii care faciciltează crearea unui coridor ecologic care leagă mai multe loturi de pășune facilitând tranzitarea speciilor de amfibieni și reptile protejate și creând habitat favorabil pentru mai multe specii higrofile de plante protejate precum Marsilea quadrifolia, Aldovandra Vesiculosa. În zona de mal a mlaștinii se vor planta grupări de arin și salcie albă, iar spre mal se vor crea habitat de mlaștină de câmpie dominat de specii de rogoz și calcea calului”, spune Nagy Laszlo. La lansarea proiectului realizat pe fonduri Interreg Ro-HU au fost prezenți primarul de Hortobagy Vincze Andrásné , dar și vicepreședintele Consiliului Județean Hajdu Bihar.
În cuvântul său, primarul de Sălacea, unul dintre cei mai competitivi primari ai județului și cel mai tânăr, a vorbit despre resorturile care îl determină să realizeze proiecte pe fonduri transfrontaliere și a spus care e ținta sa. „Se spune că acolo unde lucrurile nu merg nu trebuie să forțezi. Acesta poate fi un adevăr în multe situații, da nu și în ceea ce privește comuna noastră, țara noastră. La noi lucrurile funcționează invers. Spre exemplu, atunci când am realizat parteneriatul cu Gyula, cu sprijinul directorului de atunci al ABA Crișuri Pasztor Sandor a fost foarte greu și a trebuit să forțăm nota. Împreună cu partenerii din Hortobagy avem proiecte comune, participăm la evenimente, iar speranța noastra e că prin acest proiect relațiile noastre vor deveni și mai consistente. De ce un proiect prin care ne dorim să protejăm și natura, când cuvântul de ordine e capitalismul? Fiindcă bunăstarea oamenilor din comunitatea noastră depinde de natură, aici oamenii au avut o viață foarte frumoasă înainte de desecare. Datorită frumuseții florei și faunei zona mlăștinoasă era asemănată cu Delta Dunării. Practic, prin acest proiect noi dorim să readucem acestor locuri, să redăm parte din ceea ce a fost specific. Și pentru că nu dorim ca generațiile viitoare să ne arate cu degetul pentru ceea ce le-am lăsat din perspectiva cadrului natural”, a spus primarul Horvath Bela. Preocuparea pentru natură nu e vorbă în vânt, comuna Sălacea fiind unică în România din perspectiva manierei în care s-a reușit colectarea selectivă a deșeurilor. Despre proiect a vorbit și primarul de Hortobagy, care a explicat că introducerea Parcului Național Hortobagy în patrimonial UNESCO înseamnă doar resurse, ci și limitări, subliniind că „în cadrul proiectului vom sprijini toate activitățile social-economice din cele două localități”. La Hortobagy, în cadrul proiectului „De la un pod la altul” vor fi plantate flori de-a lungul canalului, va avea loc o tabără a voluntarilor pentru protejarea naturii și pentru a curăța malurile, vor fi amenajate parcările, toaletele și va fi înlocuit iluminatul podului, cu lămpi eco, astfel încât să nu deranjeze păsările. „Oamenii nu consideră lumina un poluator, dar acesta acționează în mod negativ în lumea animalelor. Vom înlocui 328 de lămpi, astfel că situația actuală în ceea ce privește iluminatul va fi îmbunătățită cu 50%. Scopul nostru este ca Parcul Hortobagy să aibă cer senin, așa cum spune legenda despre păstori, să ne recăpătăm moștenirea de odinioară”, spune primarul de Hortobagy.
Prezent la Otomani, vicepreședintele Consiliului Județean Hajdu Bihar a vorbit despre o „Țară a Bihorului care are multe elemente în comun” și despre plusvaloarea pe care o vor aduce proiectele europene derulate în comun și anume aceea că oamenii nu vor mai părăsi aceste localități. Vicepreședintele a insistat pentru ca în viitor Sălacea și Hortobagy să poată vinde pachete turistice în comun. Perspectivă și viziune care e îmbrățișată și de deputatul Szabo Odon care este atașat de Otomani încă din vremea studenției, atunci când împreună cu un grup de colegi a venit să scoată de sub imperiul buruienilor și al uitării Conacul Komaromi.Szabo Odon a vorbit despre poziția centrală a localității aflată la răscrucea dintre Marghita, Valea lui Mihai și Săcuieni și despre faptul că e legată prin drumuri de acestea, dar și despre maniera în care această poziție centrală poate fi valorificată, inclusiv din perspectivă turistică.
Așteaptă antreprenori
Deputatul a cerut ca acum când infrastructura a fost pregătită, sfera antreprenorială să contribuie la dezvoltarea turismului în zonă. „Trebuie să fim mândri de ceea ce s-a realizat prin proiectele Hu-Ro și Ro-Hu. Granița e o stare de periferie și tocmai de aceea a existat această inițiativă pentru ca granițele să nu mai fie un sfârșit. În această poveste a fondurilor transfrontaliere Bihorul este o poveste de succes, am fost interesați să nu fim periferie și așa putem să legăm și să facem mai atractiv teritoriul de la graniță și în acest ciclu de finanțare și pe viitor. Putem avea o viziune de viitor și acolo unde comunitatea lasă armele jos”, a spus Szabo Odon.
Citiți principiile noastre de moderare aici!