Premieră: Crişana în Capitala Europei

 Bihorenii crişani din sud-vestul judeţului au reuşit o premieră naţională: au dus cultura lor tradiţională în buricul Europei. Grupul lor de Acţiune Locală – GAL Euro-Crişana – este primul care s-a promovat în Capitala Europei într-o manieră cât se poate de autentică, prin acţiunea „Mărţişor european”, desfăşurată la Bruxelles în 2 – 5 martie a.c.. Conferinţă la Parlamentul European, întâlniri cu alte GAL-uri din ţară, dar şi cu europenii de la care se poate învăţa. Nu au lipsit nici serile bihorene, pline de viaţă, cu folclorul adus de ansamblul „Cununiţa” din Mădăras şi bucatele tradiţionale din Bihor.

GAL Euro-Crişana este un parteneriat public privat între întreprinzători privaţi (fermieri şi alţi producători locali) şi primăriile din Tinca, Mădăras, Tulca, Ciumeghiu, Cociuba Mare, Batăr, Avram Iancu şi Olcea. Un organism intermediar menit să conducă la dezvoltarea micro-regiunii rurale, prin atragerea de fonduri europene. Chiar şi Europa merge de la premisa că ţăranul român, ca orice alt ţăran european, ştie mai bine de ce are nevoie pentru a-şi asigura un trai mai bun, decât ştie şi poate, de exemplu, Ministerul Agriculturii.

Europa şi România rurală

Marţi, 4 martie, la Parlamentul European, sub patronajul europarlamentarului Norica Nicolai (PNL), s-a ţinut conferinţa „More Europe for Rural Romania/More Rural Romania for Europe”, cu GAL Euro-Crişana în prim-plan, la care au participat şi reprezentanţii altor GAL-uri din ţară. În cadrul conferinţei, preşedintele Federaţiei Naţionale a GAL-urilor, Alexandru Potor, a subliniat cât de important este ca ţăranul român să ştie de posibilităţile pe care GAL-ul din zona sa le are pentru a-l ajuta în obţinerea de fonduri europene. Potor a arătat că în exerciţiul financiar 2014-2020, pot fi aduşi 800 de milioane de euro în mediul rural românesc, doar prin GAL-uri. Îmbrăcată în port popular, Anca Nan, project-managerul GAL Euro-Crişana, ne-a informat că are deja depuse proiecte în valoare de 1,1 milioane de euro pentru micro-regiunea pe care o reprezintă. În chestiunea atragerii de fonduri, Norica Nicolai a punctat un alt aspect la care România nu stă prea bine: reprezentarea sa în structurile europene. „Una dintre marile probleme ale României este că nu suntem reprezentaţi cum trebuie în structurile Comisiei Europene”, a semnalat europarlamentara. Conferinţa a ocazionat o diaporamă semnată de Ovi D. Pop, menită să ofere o imagine asupra zonei în care s-a format GAL Euro-Crişana. Cu aceeaşi ocazie, artistul-fotograf a expus pe simezele bruxelleze o expoziţie foto intitulată „Verde crişan”, găzduită pe holul bisericii ortodoxe „Sf. Parascheva” şi prelungită de la trei zile la o lună, pentru ca un număr cât mai mare de vizitatori să cunoască locurile din sud-vestul Bihorului.

O întâlnire menită să ofere un bun exemplu de bune practici a fost la biroul din Bruxelles al regiunii Veneto din Italia. O regiune bogată, cu experienţă în atragerea fondurilor europene şi cu activitate susţinută în Capitala Europei. Italienii au investit în imagine şi susţinere, dovadă clădirile pe care această regiune le deţine la Bruxelles. De altfel, toate regiunile din Italia au reprezentanţe la Bruxelles, iar Veneto e prezentă acolo încă din 1997. De atunci încoace, activităţile de lobby în favoarea acestei regiuni nu au încetat, aspect recunoscut de experimentaţii veneţieni. O altă vizită a fost la biroul unei reţele europene pentru dezvoltare rurală (ENRD), ce funcţionează sub egida Comisiei Europene şi unde românilor li s-a arătat cât de important este să fie pe harta acestei reţele, inclusiv accesând şi înregistrându-şi GAL-ul pe site-ul enrd.ec.europa.eu.

Seri bihorene

„Mărţişorul european” a fost dăruit de bihoreni peste tot pe unde i-au purtat paşii prin Bruxelles. Inclusiv în Parlamentul European, alături de urarea „Soare bun!”, tradiţională în plaiurile din sud-vestul Bihorului. Invitaţii delegaţiei bihorene, români şi alte naţii, au fost delectaţi cu cântece şi dansuri populare, dar şi bucate tradiţionale, de la cârnaţii produşi de familia Popuţe din Tulca, la produsele de patiserie ale familiei Stana din Mădăras şi pâinea de la brutăria Spicul, din Boiu. Nelipsită şi la mare trecere a fost şi medaliata pălincă Trămuţa, cu multiple sortimente, a producătorului Florian Chişe din Tulca. Centrul cultural EuropaNova şi biserica ortodoxă „Sf. Parascheva” din Bruxelles au fost gazdele serilor româneşti cu specific crişan, iar o scurtă reprezentaţie a avut loc chiar şi în incinta Parlamentului European. Ansamblul „Cununiţa” din Mădăras a smuls ropote de aplauze, semn că jocul şi muzica populară atrage şi în cele mai cosmpolite locuri ale Europei.

Condus de instructorul Mircea Dărăban şi beneficiind de talenntul interpreţilor Daniela Blidaru, Daniela Demian, Andrada Tulvan, Mădălin Dodu şi Ciprian Zopota, ansamblul şi-a delectat audienţa cu cântece româneşti, din Bihor şi nu numai, unul fiind dedicat şi Basarabiei, ca un mesaj că unirea este dorită şi pe plaiurile crişene. Deplasarea a ocazionat întâlniri cu ambasadorul României şi cel al Moldovei la Bruxelles, Ştefan Tinca, respectiv Mihai Gribincea, precum şi cu europarlamentarul român Iosif Matula, fost primar în Chişineu-Criş, dar născut în Bihor, la Tămaşda. Pe lângă agricultorii şi întreprinzătorii locali, din delegaţia bihoreană au făcut parte şi reprezentanţii administraţiilor locale membre în GAL: primarii din Mădăras, Tulca şi Cociuba Mare, Dan Tiurbe, Ioan Bulzan şi Mihai Sferle, precum şi viceprimarii din Avram Iancu şi Batăr, Dan Chirla şi Andor Gheorghe.

Super-taurii belgieni

Experienţa europeană a GAL-ului euro-crişan nu se putea încheia fără vizite în teren, pentru a vedea cum prosperă fermierii belgieni. Nu departe de Bruxelles, românii au văzut cum arată o fermă de vaci europeană, condusă de o familie de intelectuali care s-au dedicat zootehniei, cu ajutorul consistent al fondurilor europene. De asemenea, la institutul AWE, bihorenii au putut vedea tauri de prăsilă impresionanţi, pachet de muşchi, ce cântăreau o tonă şi jumătate! Adică de trei ori cât o bovină obişnuită. Gazdele au arătat că aceştia sunt folosiţi pentru obţinerea de material folosit la însămânţarea artificială a bovinelor. Cele văzute au captat atenţia primarilor şi a întreprinzătorilor privaţi, membri în GAL, curioşi cum pot dezvolta, la rându-le, asemenea afaceri.