Marti s-a vernisat, la Galeria de Arte Vizuale de pe strada Republicii, proiectele realizate pentru concursul „Amenajarea promenadei de pe Malul Crişului Repede şi dotare pentru alimentaţie publică” iar apoi s-au acordat premiile pentru primele trei lucrări.
Premiul I (7.000 de lei) i-a revenit arhitectului orădean Daniel Bocuţ, premiul II (5.000 lei) – arhitectului italian Marco Giglotti iar premiul III (4000 lei) – arhitectului clujean Vlad Sebastian Rusu.
La vernisaj, viceprimarul Mircea Mălan a subliniat că a fost singurul membru al juriului fără studii de specialitate. „Recunocându-mi limitele, am atenţionat juriul că voi alege un singur proiect, urmând ca specialiştii să decidă. Am ales proiectul tânărului arhitect orădean din mai multe motive. Facilitează traficul pietonilor şi bicicliştilor. Face parte din aceiaşi lume cu zona respectivă. Şi ţine cont de proiectele pentru restaurarea malurilor Crişului, refacerea Podului Ferdinand şi a Pieţei Unirii. Primăria a urmărit să pună în valoare amplasamentul din punct de vedere economic, arhitectonic şi urbanistic. Mă bucur că proiectul a fost ales cu unanimitatea juriului. Pe câştigător l-am cunoscut personal doar azi”, a spus Mircea Mălan, care a mulţumit Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) Bihor pentru parteneriatul cu Instituţia Arhitectului Şef din Primăria Oradea.
Console „cuminţi”
După refecerea Podului şi Pieţei Ferdinand şi a Pieţei Unirii, viitoarea terasă va avea o poziţie privilegiată cu privelişte spre Criş şi spre Primărie. Din această perspectivă, ar fi fost utilă o extindere a spaţiului peste peretele de beton, fie cu piloni fie cu console mai îndrăzneţe. Mai ales că în zonă se caută să se integreze şi rute de acces precum şi oaze de verdeaţă.
„Aş fi fost interesant să vedem măcar un proiect, din cele 23, cu o consolă mai generoasă peste albia Crişului. Mai ales că obturarea vizuală a actualului perete de beton nu ar fi fost o pierdere”, a apreciat şi arhitectul-şef al Primăriei Oradea, Adriana Lipoveanu.
La rândul său, Pasztor Sandor, ca director executiv al Administrației Bazinale de Apă (ABA) „Crișuri”, ne-a confirmat că ABA ar fi permis folosirea pilonilor sau consolelor.
„Din punctul nostru de vedere, singura restricţie pentru proiecte era menţinerea secţiunii albiei râului şi a liniei de apărare. Se puteau folosi şi piloni. Cerinţa de bază e ca albia să permită un debit de 700 de metri cubi pe secundă”, ne-a declarat Pasztor Sandor, prezent la eveniment. Pe de altă parte, Pasztor ne-a spus că ABA Crişuri nu ar fi agreat proiectul lui lui Marco Giglioti fiindcă prevedea trepţi şi platforme în albia Crişului.
Dintre proiectele expuse au inclus console arhitectul Romeo Szorad care a apelat însă la un stil futuristic, greu de armonizat cu secessionul Oradiei precum şi fostul arhitect-şef al Oradiei, Mircea Călin Lungu, care a schiţat o capsulă cu plane curbe, în semi-consolă.
Au ales soluţia pentru Budi-bar
Citiți principiile noastre de moderare aici!