Deşi extrem de popularizat şi cunoscut, Sabin Bălaşa este reactualizat prin mijloace care, implicit, duc la o extremă accesibilitate şi la proliferarea interpretărilor. „Sabin Bălaşa: umbre cosmice”, expoziţia propusă de Visual Kontakt în noiembrie reuneşte trei proiecte a trei artişti: Gabriel Miloia, Andrei Ciurdărescu, Alina Staicu. „Acestea îl evocă, fiecare în manieră proprie, pe artistul-emblemă al comunităţii artistice româneşti predecembrie din perspective ce au în comun ironia demersului la nivel tehnic-formal”, explică Alina Staicu, preşedinte şi curator visual Kontakt. „Sabin Bălaşa şi copiii”, proiectul lui Gabriel Miloia este un demers interactiv. Este vorba despre o carte de colorat însoţită de un statement „baroc”. Andrei Ciurdărescu reia lucrări celebre ale pictorului şi le transpune într-o tehnică tradiţională de icoană pe sticlă- un alt mijloc de popularizare excesivă (se ştie că icoana pe sticlă era modalitatea prin care obiectul de cult religios devenea accesibil oamenilor cu resurse financiare reduse şi care nu îşi permiteau varianta „de lux”, icoana pe lemn). Ironia fină vizează inclusiv cotele astronomice la care a ajuns pictura lui Bălaşa şi când a încetat să fie propagandistică, după 1989.
Una cosa mentale
Proiectul Alinei Staicu, „Cosa mentale”, un demers minimal, invită publicul să „servească” o porţie de albastru „cosmic” atât de specific compoziţiilor lui Bălaşa. „Am putea înlocui cuvântul «pictură» cu Bălaşa, ca tribut adus marelui pictor român, şi le putem considera sinonime. Si atunci rezultă că da Vinci a zis «Bălaşa e una cosa mentale ». Un demers de factură semidadaistă presupune variaţiuni pe aceeaşi temă şi asta poate duce la «înţelepciuni» inedite, la un mod nou de a privi o pictură bălăşiană. Înlocuirea se poate extinde la mai multe citate celebre despre pictură şi, dacă pare ironic rezultatul, atunci este «una cosa mentale» pentru că, la nivel lingvistic, s-a operat un minim proces de substituire care, dacă din punct de vedere conceptual stârneşte controverse, îşi păstrează inocenţa formală şi nu alterează, nici nu indică o direcţie a interpretării”, spune Alina Staicu.
Citiți principiile noastre de moderare aici!