Salonul Municipal de Artă cuprinde lucrări selectate de conducerea Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) Oradea şi va putea fi vizitată până la jumătatea lunii decembrie.
„Uau, ce îndrăzneţ!” a fost prima exclamaţie care a salutat vernisajul ediţiei 2014 a Salonului Municipal de Artă. Interjecţia i-a scăpat unuia dintre cei 51 de artişti selectaţi, mai exact Ancăi Popescu, în faţa lucrării Iris 8 din ciclul „Grădini Spirituale”. În fapt, un cerc secţionat în sectoare colorate plat dar diferit. „Şi un copil ar putea face o copie reuşită, după model. Esenţială este însă ideea artistei”, a comentat un alt vizitator fără să îndrăznească însă să descifreze mesajul artistei U. Kerekes Gyöngyi. De altfel, şi Anca Popescu s-a abţinut să explice vizitatorilor profani substratul propriei lucrări „Zen”, o colecţie de scoici fixate pe un textil alb diafan şi cu irizaţii de bleumarin. „Am încercat să transmit sentimentul de armonie pe care l-am trăit în vacanţă, pe malul mării”, ne-a spus, laconic, autoarea.
Dar actuala ediţie a SMA mai aduce în faţa iubitorilor de artă modernă o serie de lucrări zglobii („Năvodul celor aleşi” confecţionat din bucăţi de macrameuri, mileuri sau chiar de sutiene), unele aparent ludice (precum „Flota” de bărcuţe confecţionate din reclame la diverse magazine) dar şi altele ce pun la lucru spiritul de imaginaţie al privitorului apelând la te-miri-ce materiale: un parbriz splendid decorat („Valea lui Mihai, romanul”), faguri de ceară un pic auriţi („Arbait”), simple pietre de râu („Cuib de pietre”), un „traforaj” de scânduri legate cu sârme prinse-n cuie („Legături”) etc.
Pe lângă lucrările realizate în principal cu efort mental şi pură inspiraţie, expoziţia cuprinde şi lucrări ce etalează şi măiestrie artistică, atât în pictură cât şi în grafică, sculptură şi artă decorativă.
„În Oradea s-a instituţionalizat acest Salon de Artă, în cadrul căruia se evaluează valorile din domeniul artei plastice, munca de peste an a artiştilor. Salonul e şi o ocazie de a-i promova pe cei dedicaţi artelor”, a salutat directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, deschiderea Salonului.
La rândul ei, tânărul curator Milena Augusta Pop a punctat evoluţia Saloanelor de Artă, începând de la cel patronat în secolul XVIII, de Academia de Beaux-Art din Paris, ajungând, la sfârşit de secol XIX, până la Salonul Refuzaţilor în care s-au făcut cunoscuţi impresioniştii, şi până la saloanele care au, în zilele noastre, rolul de a depăşi frontierele dintre Occident şi „regiunea opusă lui”.
„Dincolo de denumirea sub care acest moment se desfăşoară, regăsim un context politic şi cultural favorabil: astăzi frontierele culturale sunt transgresate de artişti în favoarea unor tratate care au fost semnate politic în ultimii ani. Momentul este unul festiv! Faptul că prezentul domină este dat de noile opere ale artiştilor cu experienţă sau mai tineri, adică tocmai ai acestui an. De aceea vă invit să păşiţi în acest eveniment ca într-un experiment viu”, a transmis, ca o concluzie, curatorul Milena Augusta Pop, absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Politice şi a Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei, din cadrul Universităţii Bucureşti.
Citiți principiile noastre de moderare aici!