Şapte decenii de la ghetoizarea evreilor

De Cristian Horgoș
Antonio Faur, sufl etul conferinţei internaţionale de la Universitate
Antonio Faur, sufl etul conferinţei internaţionale de la Universitate
Au conferenţiat 19 universitari din Cluj, Iaşi, Târgu-Mureş, Satu Mare, Franţa, Italia, Polonia, Ungaria şi Slovacia.

Universitatea din Oradea a găzduit, vineri, conferinţa internaţională „Evrei în lagăre şi ghetouri din Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”. Rectorul Constantin Bungău a asigurat că Universitatea va rămâne un partener fidel al celor care cinstesc memoria evreilor.

„Avem colegi care se ocupă astăzi de zona de arhitectură şi colegi care încearcă, nu doar din punct de vedere istoric, să reconstituie viaţa comunităţii evreieşti din Oradea, mai ales că oraşul nostru datorează foarte mult acestei comunităţi”, a mai precizat Bungău.

La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Cornel Popa, a subliniat că Bihorul a fost şi este unul dintre cele mai mari judeţe din Ardealul de Nord, pe teritoriul său trăind, în 1944, un număr important de locuitori evrei care au traversat „cea mai dramatică experienţă din viaţa lor”. Astfel, Popa a amintit că în Oradea şi nordul Bihorului, zonă intrată sub administraţia horthistă, locuiau 35.000 de evrei – „oameni paşnici şi expuşi unor dificultăţi extrem de apăsătoare create de legislaţia antisemită din Ungaria”. Iar aplicarea, de către factorii administrativi locali (Primăria Oradea, Jandarmeria şi Garnizoana) a „soluţiei finale” naziste a constat în ghetoizarea, deportarea şi exterminarea la Auschwitz şi Birkenau.

„O treime din populaţia activă a Oradiei a fost decimată, prin aceste măsuri fasciste de care sunt responsabile vârfurile administraţiei maghiare din oraş, astfel că istoria a fost martora unei crime împotriva umanităţii, a unui aspect pregnant al Holocaustului, de la care se împlinesc şapte decenii. Ca oameni ai cetăţii, era firesc să manifestăm un interes special pentru această „catastrofă demografică” din istoria Bihorului şi să ne exprimăm, cu sincere sentimente de solidaritate umană, profundul regret pentru ce s-a întâmplat Comunităţii Evreilor din Bihor, în anii negri şi distructivi ai celui de-al Doilea Război Mondial”, a mai spus Cornel Popa.

Din această perspectivă, şeful CJ Bihor a salutat funcţionarea, în cadrul Universităţii, a Centrului de Cercetare a Istoriei Evreilor „Eva Heyman”, aflat în colaborare cu Comunitatea Evreilor din Oradea.

Mesajul prefectului Pop

De asemenea, directorul de Cancelarie al Prefecturii Bihor a rostit mesajul scris al prefectului Claudiu Pop, aflat în videoconferinţă cu prefectul.

Reluând istoria de la 1940 descrisă şi de şeful CJ Bihor, prefectul Pop a deplâns implicarea „unor minţi şi suflete întunecate” care au ghetoizat în Oradea circa 35.000 de evrei.

„Această masivă epurare etnică reprezintă cea mai mare tragedie istorică pe care au trăit-o locuitorii Bihorului, una din cele mai sinistre pagini de istorie”, a mai transmis Pop, amintind însă şi de acţiunile de solidaritate a unor bihoreni cu locuitorii evrei pe care i-au ajutat să treacă graniţa, clandestin, din Ungaria în România. Astfel, din Oradea au pornit două filiere, cea la Şauaieu şi cea de la Vârciorog, ambele studiate de istoricul Antonio Faur.

La manifestarea ştiinţifică de vineri au mai participat preşedintele Comunităţii Evreilor din Oradea – Felix Koppelmann, prim-rabinul Comunităţii Evreilor din Debreţin – Aser Ehrenfeld, episcopul greco-catolic Virgil Bercea şi o serie de universitari specializaţi în istorie.

S-a acordat şi medalia „Dr. Alexandru Şafran”, fostului consul general la Oradea, dr. Mihai Marina, precum şi două diplome de „prieteni ai poporului evreu” primarului Ilie Bolojan şi directorului Centrului „Eva Heyman” – Antonio Faur. De asemenea, s-au prezentat cărţile „Jurnalul Evei Heyman” şi un volum dedicat istoricului Carol Iancu.

Per total, 19 universitari au prezentat ghetourile din Kosice – Slovacia (Martin Javor), Agde – Franţa (Michael Iancu), Oradea (Antonio Faur), Rzeszow – Polonia (Waclaw Wierzbienec), Târgu Mureş (Cornel Sigmirean), Transnistria (Liviu Rotman), Cluj, Dej şi Gherla (Claudia Ursuţiu), Târgu Jiu (Florin Stan), Satu Mare (Marius Baloş).

 



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase