Începând de deseară, gustul orădenilor pentru aventură, adrenalină şi senzaţii extreme este alimentat de editia a X-a a galei de proiecţii cu tematică montană: Expediţia – Chemare în Necunoscut, eveniment organizat de Clubul Speocristal Oradea. Filmul „The Felix Project” este un reper în programul acestei ediţii, prin subiectul propus, prin realizarea profesională şi mai ales prin mesajele pe care le poartă.
De ce?
Leslie Fucsko, cel care-l va prezenta, zice că proiecţia de miercuri seara este rezultatul câtorva ani de zile de insistenţe pentru obţinerea dreptului de difuzare pe lângă canale profesionale de televiziune din Israel şi SUA, cele care l-au realizat.
„Ce m-a împins să obţin şi să proiectez filmul la Oradea e un fel de omagiu pentru prietenia mea cu personajul filmului – Felix Slamovics. Am vrut să arăt voiţa sa de a trăi când ştia sigur că va muri în curând. Sunt mulţi care se plâng că nu au televizor cu diaghonala de 105 cm sau că nu pot schimba Opelul care are 3 ani. Toate astea nu contează când te uiţi la o persoană cum a fost Felix, care timp de cinci ani ştia că va muri dar a continuat să lupte pentru viaţă, fără să-şi piardă vreodată umorul. Ar trebui să ne dăm seama care este esenţa adevărată a vieţii – sigur nu chestiile care le putem cumpăra la supermarchet sau de aiurea”, crede alpinistul.
Rădăcini orădene comune
„Personajul e orădean de origine evreiască. Am început să ne căţărăm împreună prin anii 76, când eu aveam vreo 16 ani şi el cam cu trei ani mai puţin. Până în 80, când am fugit eu din ţară, ne-am căţărat peste tot în ţară, în Bucegi, în Vadul Crişului, în Bicaz. Eram prieteni foarte apropiaţi, nu doar în căţărat. Eu am fugit în 80, el a mai stat vreo 4 ani şi apoi a plecat în Israel cu familia. A continuat să caţere şi a introdus, mai mult sau mai puţin, escalada sportivă în Israel. A devenit foarte cunoscut şi apreciat”, spune Fucsko, localizând în timp începutul relaţiei sale cu Felix.
Viaţa i-a dus pe fiecare pe drumuri separate, amândoi urmându-şi pasiunea pentru munte şi escaladă. S-au revăzut în 2001, în Franţa, la aniversarea de 40 de ani a lui Leslie Fucsko, la o petrecere la care fuseseră invitaţi, ca surpriză, prieteni din tinereţe.
Înapoi la visul tinereţii
Cei doi au ţinut legătura pe internet şi, în 2003 Felix i-a comunicat vestea că a fost diagnosticat cu ALS – Scleroză laterală amiotrofică şi, ca urmare, îşi pierde abilităţile musculare.
„La un an după diagnosticare ştia că va muri. Toţi muşchii care te mişcă, ai vorbitului şi ai repiraţiei se atrofiază complet şi ajungi într-o stare de legumă. În ultima fază, bolnavii comunică cu ajutorul ochilor. În condiţiile acestea, prin 2003-2004 i-a revenit o mai veche obsesie – să facă un traseu din Parcul Naţional Yosemite, în Statele Unite, numit The Nose (Nasul). Şi-a pus în minte un proiect prin care să facă bani care să ajungă în cercetarea în ALS atrăgând atenţia acestei boli, folosindu-se de renumele pe care îl avea în Israel”, povesteşte Fucsko.
Aşa a început în 2004 Proiectul Felix – „The Felix Project”, titlu la care s-a adăugat ulterior formula „Speranţa este mai puternică decât teama” – „Hope is stronger than fear”… Explicaţia acestei formule este oferită în cuprinsul filmului.
„Pe mine m-a contactat în 2004 şi m-a întrebat dacă nu vreau să particip la escalada din Yosemite şi în noiembrie 2005 am plecat în State. Deja se mişca greu. Mergea singur dar era afectat în mod evident.
Escalada a dzrat cinci zile, Felix nu a ajuns până în top. Legătura lui Felix Slamovics cu traseul The Nose (Nasul) datează de când era în România. „Nu îmi dau seama cum, de unde în acele vremuri, a văzut o poză a acestui traseu. A trecut puţin timp până să afle ce perete e şi unde se află. A zis „Uau, acolo trebuie să mă caţăr odată”. Când a ajuns în Israel putea să facă traseul dar s-a ocupat mereu cu alte proiecte. Abia când a aflat că va muri i-a revenit obsesia asta şi a vrut cu orice preţ să-l facă”, explică Fucsko.
Harley Felixon
Peretele are cam 1.200 metri, traseul este mai lung că şerpuieşte puţin. E un traseu celebru nu neapărat ca dificultate dar e primul de lungimea şi greutatea asta din Yosemite şi probabil din lume. E un traseu care reprezintă căţărarea în Statele Unite şi în Yosemite.
„Tehnic, Felix nu mai putea să caţere. S-a tot gândit cum să facă traseul fără să fie tras ca un salam. A vrut să contribuie fizic”, îşi aminteşte Fucsko.
Un inginer israelian i-a construit un fel de bicicletă cu roţile puse paralel, cu un ax foarte larg, cu o demultiplicare foarte mare, pe care să-o poată forţa cu mâinile şi să avanseze pe o coardă fixă. „Tehnica era că noi căţăram, îi puneam corzile fixe şi pe acestea se deplasa cu Harley Felixonul, cum i-am spus bicicletei. La faţa locului ne-am dat seama că e extrem de lent şi începea deja iarna, la sfârşitul lui octombrie. Am tot insistat dar americanii au abandonat pentru că nu voiau să rişte. Întregul episod a fost destul de teatral, să zicem”, spune alpinistul.
Când a început să ningă pe vârful peretelui şi riscul de hipotermie pentru Felix a devenit evident, ascensiunea a fost oprită, aproape la jumătatea traseului, la vreo 500 de metri.
„S-a întors în Israel. Filmul s-a terminat în 2008 şi a fost vândut în Statele Unite şi Israel. Din proiect au ieşit peste 360.000 de dolari, din film şi din reclame. Peste 80% au mers în cercetare iar restul pentru îngrijirea medicală a lui Felix. A murit, de fapt s-a debranşat în septembrie 2009. A semnat un act de eutanasiere, nu voia să trăiască ca o legumă. A zis că din momentul în care ajunge să nu mai poată face nimic, va cere eutanasierea”, relatează Fucsko.
Adus la Oradea
Din 2009 au început demersurile pentru obţinerea filmului de la canalul TV Sport 5 din Israel, care le deţinea. „Voiau să mi le dea pentru o sumă pe care îmi era imposibil s-o plătesc. Filmul vreau să îl traduc în versiune românească şi ungurească, cu subtitrare. Până la urmă, cu anii care au trecut, la insistenţele mele au acceptat anul trecut să îmi dea drepturile, cu condiţia că nu îl pot comercializa”, declară Fucsko. Alpinistul oferă şi o interpretare personală despre mesajul filmului: „cum zice Felix de mai multe, nu e vorba să-şi plângă de milă. Nu accepta compasiune, nu era credincios la modul religios, poate credea într-un fel de destin. Morala filmului, dacă este vreuna, e că chiar atunci când când ştii sigur că vei muri, când moartea e în faţa uşii tale, merită să trăieşti şi să te zbaţi pentru ceilalţi. A şi spus că dacă ar putea trăi din nou, sigur nu şi-ar investi viaţa doar în escaladă, cum a făcut de fapt, ci ar ajuta oameni care au nevoie. În faţa morţii vedem realitatea altfel, se estompează mult egoismul”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!