Seremi îşi motivează gestul prin neînţelegerile survenite între persoana sa şi Radu Ţîrle. Neînţelegeri care „riscau să se coaguleze într-un conflict ireconciliabil”. În aceste condiţii, Seremi – unul dintre veteranii PDL – a decis să renunţe la şefia organizaţiei judeţene. Nu înainte de a le recomanda colegilor săi de partid ca „atunci când va veni momentul politicii porţilor deschise, să instaleze la intrare „paznici destoinici”, pentru că o dată cu oamenii de bună credinţă, aşa cum s-a întâmplat şi altă dată, vor intra şi oameni fără caracter, cu gânduri mai puţin curate faţă de partid şi faţă de cei care le întind mâna”. Aluzie clară la Radu Ţîrle. Reamintim că Ţîrle a devenit în 2008 preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor ca membru PNL, iar în 2011 a anunţat că părăseşte PNL pentru a reveni în PDL. Ţîrle a fost anunţat recent candidat al PDL pentru încă un mandat la Consiliul Judeţean.
Rândurile lui Stefan Seremi
Redăm, în continuare, comunicatul remis marţi de Ştefan Seremi, prin care îşi anunţă demisia:
„Numele meu este Ştefan Seremi. Din 1990, am fost membru al FSN care la Congresul din 1992 s-a transformat în Partidul Democrat. Timp de 20 de ani, am activat în staff-ul PD Bihor, având funcţia de prim-vicepreşedinte sau de vicepreşedinte. În decembrie 2010, am primit încrederea majorităţii colegilor, devenind preşedintele organizaţiei judeţene.
Martor mi-e Dumnezeu că am intrat în politică având gândurile cele mai curate şi am încercat, timp de 22 de ani, să nu abdic de la principiile moralei şi ale oricărui om politic responsabil şi demn.
În ultima vreme, o dată cu revenirea în rândurile organizaţiei noastre a domnului Radu Ţîrle, între mine şi domnia sa au intervenit neînţelegeri care riscau să se coaguleze într-un conflict ireconciliabil. Ori, în astfel de situaţii, ţinând cont şi de campaniile electorale care urmează, cineva trebuia să cedeze înainte ca daunele să fie ireparabile. Iată, am decis ca eu să fiu acela. După o chibzuinţă îndelungă, după ce mi-am făcut o autoanaliză fără cruţare am decis să demisionez din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene a PDL.
Îmi permit să formulez o recomandare pentru colegii din PDL Bihor – atunci când va veni momentul politicii porţilor deschise, să instaleze la intrare „paznici destoinici”, pentru că o dată cu oamenii de bună credinţă, aşa cum s-a întâmplat şi altă dată, vor intra şi oameni fără caracter, cu gânduri mai puţin curate faţă de partid şi faţă de cei care le întind mâna.
În sfârşit, este clipa în care îmi exprim o părere de rău faţă de colegii primari, anume că în ultimii 4 ani nu am reuşit să îi susţin, aşa cum aş fi dorit, cu fonduri guvernamentale pentru proiectele pe care le-au propus în folosul comunităţii lor.
In acest partid am crezut, am muncit şi mi-am găsit împlinirea. Pentru mine, a sosit clipa în care ştiu că plecarea este singura soluţie. Chiar dacă ea înseamnă tristeţe, deziluzie, poate chiar o lacrimă. Dar atunci când nu ştii să pleci la timp riscul este devastator – pentru tine şi pentru cei care cred în tine.
Îmi salut colegii, le mulţumesc tuturor pentru că am mărşăluit împreună atâţia ani, umăr la umăr, cu zâmbetul pe buze, dar cu pumnii strânşi şi ochii privind spre ziua de mâine. Pentru că orice speranţă şi orice faptă se întemeiază pe gândul la ziua de mâine…”.
Călin Corpaş
Citiți principiile noastre de moderare aici!