UDMR nu vrea apă de la Bolojan

Partea de nord a judeţului şi-ar gospodări apa în regim propriu
Partea de nord a judeţului şi-ar gospodări apa în regim propriu
22 de primării conduse de UDMR, printre care Marghita, Borş şi Valea lui Mihai vor reţele de apă în regim propriu, nu de la CAO.


Consiliul Judeţean Bihor a votat marti includerea SC Apă Canal Borş în masterplan-ul privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate în judeţul Bihor. Astfel, practic, se deschide calea pentru ca SC Apă Canal Borş să devină concurent pentru Compania de Apă Oradea. CAO este operator regional, având delegată gestiunea serviciilor de apă-canal de la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Aparegio. Avânt în componenţă 20 de primării (UAT), plus CJ Bihor, CAO şi Aparegio au implementat şi continuă să implementeze proiecte de dezvoltare a infrastructurii de apă şi canalizare în Oradea, comunele din zona metropolitană şi apoi cu precădere în sud-estul judeţului.

Regie 100% UDMR

SC Apă Canal Borş nu se poate compara cu Compania de Apă Oradea din niciun punct de vedere. Practic, regia de apă din Borş este la început, fiind doar desemnată ca operator local pentru Asociaţia Intercomunitară Nord-Vest, din care fac parte 22 de primării, toate UDMR! Potrivit primarului de Borş, Batori Geza, rolul SC Apă Canal Borş este acela de a atrage fonduri europene, din POS Mediu, pentru a dezvolta reţeaua de apă. O simplă lectură a primăriilor membre ADI NV arată că este vorba despre o asociaţie 100% UDMR. Însă, pentru ca acest lucru să devină operabil, SC Apă Canal Borş trebuie să primească licenţă de operator regional, la fel ca operatorul de apă din Oradea.

Batori Geza

Borş, Marghita, Valea lui Mihai, Săcueni, Diosig, Lugaşu de Jos, Sălard, Şimian, Sălacea, Tarcea, Biharia, Sâniob, Roşiori, Curtuişeni, Buduslău, Viişoara, Cetariu, Cherechiu, Tămăşeu, Tăuteu, Chişlaz şi Abrămuţ. Sunt unităţile administrativ-teritoriale ce formează ADI Nord-Vest. Toate UDMR. Interesant, dintre acestea, Borş şi Cetariu apar ca membri fondatori şi în ADI Aparegio.

În motivarea proiectului de Hotărâre, Consiliul Judeţean invocă faptul că, potrivt ADI NV, Săcueniul ar fi fost refuzat de către ADI Aparegio! „Asociația Intercomunitară zona Nord-Vest ne comunică faptul că 22 de UAT-uri din Județul Bihor au constituit această asociație în scopul realizării în comun a unor proiecte de investiții publice privind alimentarea cu apă și canalizarea, precizându-ne faptul că Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Aparegio a respins cererea UAT oraș Săcueni de aderare la aceasta”, se arată în raportul de specialitate din preambulul Hotărârii Consiliului Judeţean.

Refuză monopolul

„Apă Canal Borş trebuie să îşi obţină licenţele. Am considerat că e bine să nu blocăm apariţia altui operator. După părerea mea, este în interesul judeţului şi al localităţilor. Nu va putea sta cineva pe poziţie de monopol”, ne-a declarat preşedintele UDMR Bihor, Kiss Alexandru, vicepreşedinte la Judeţ şi promotor al iniţiativei de la Borş. Kiss nu uită precedentul Biharia, comuna vecină Oradiei ieşind din Aparegio, nemulţumită de politica tarifară a Companiei de Apă Oradea. În schimb, primarul de Borş, Batori Geza, fuge de cuvântul „concurenţă”. Chiar dacă fondurile ce se doresc atrase sunt tot din Programul Operaţional Sectorial Mediu, fapt relevat şi în proiectul Hotărârii de Consiliu, adoptat marţi de Legislativul judeţean. „Este vorba despre 50 milioane de euro, prin Ministerul Mediului. Însă nu ne batem pe aceiaşi bani. Sunt alte fonduri”, asigură primarul Batori.

Consiliul Judeţean Bihor nu face parte din ADI Nord-Vest, însă o angajată a CJ Bihor, la cabinetul vicepreşedintelui Kiss – Perecz Hajnal – a fost desemnată să se ocupe de actele SC Apă Canal Borş.

Contactat telefonic, preşedintele ADI Aparegio, primarul Oradiei Ilie Bolojan nu s-a arătat entuziasmat de iniţiativa blocului politic UDMR, girată de Consiliul Judeţean. Primarul Oradiei ştie că fondurile europene sunt limitate. Arată că pentru un judeţ ca Bihorul, nu pot fi mai mulţi operatori regionali, deoarece aceştia trebuie să îndeplinească mai multe condiţii. „Este o problemă de sustenabilitate a sistemului. Ca să ai o companie operator regional, trebuie să ai îndeplinite anumite condiţii, ceea ce înseamnă costuri. Dacă aceste costuri fixe nu sunt distribuite cât mai multor clienţi, atunci devin nesustenabile. Însă, cât permite legea, fiecare face ce consideră”, declară Bolojan, care are credinţa că o companie – operator regional, cum este Compania de Apă, are nevoie de bazine generoase de clienţi în zonă, mai cu seamă în zona metropolitană.



17Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor