Duminică s-a încheiat cea de-a XXI-a ediţie a Festivalului de Teatru Scurt de la Oradea. Publicul orădean a putut vedea în cele opt zile de festival 19 spectacole, dintre care şapte propuse de teatrul orădean, nouă spectacole propuse de teatre din ţară şi trei spectacole de club.
Juriul care a acordat premiile acestei ediţii a fost format din Elisabeta Pop (critic teatral), Oana Cristea-Grigorescu (jurnalist) și Ion Parhon (critic teatral). Cel care a urcat cel mai des duminică pe scenă pentru a culege premii a fost Tudor Lucanu, cel care a pus în scenă spectacolele „Eşti un animal, Viskovitz!” cu Teatrul „Anton Pann” din Rîmnicu Vîlcea şi „Emigranţii”, cu Teatrul Naţional Cluj-Napoca şi care a câştigat premiul pentru regie. Tot Tudor Lucanu a ridicat şi premiul lui Matei Rotaru, pentru „Cel mai bun actor” în rolul AA din „Emigranţii” dar şi premiul pentru „cel mai bun spectacol”, câştigat de piesa „Ești un animal, Viskovitz!”.
Premiul pentru cea mai bună actriţă a fost atribuit Oanei Ştefănescu pentru rolurile Soţia, Farah şi Vecina din spectacolul „Contra democraţiei” al Teatrului Odeon Bucureşti.
Teatrul Regina Maria din Oradea a primit trei nominalizări pentru Mihaela Gherdan în rolul Cherry, Răzvan Vicoveanu pentru rolul Gary şi regizorul Ovidiu Caiţa, toţi trei pentru spectacolul „Seara de Ajun”.
O provocare, un succes
Ultimul gong al festivalului a fost dat de premiera teatrului orădean. După succesul musicalului „Scripcarul pe acoperiş”, un alt musical este pus în scenă la Oradea de către regizorul maghiar György Korcsmáros. Un colectiv de actori care cântă, dansează şi joacă teatru, şi o reţetă regizorală verificată şi sigură, iată ingredientele care au făcut ca „Omul din La Mancha”, un musical de Dale Wasserman, să ridice duminică seara sala în picioare şi să certifice faptul că Teatrul Regina Maria are un nou spectacol de succes. Muzica minunată semnată de Mich Leigh şi versurile lui Joe Darion s-au ascultat pe Broadway începând din 1965. Traducerea şi adaptarea muzicală aparţine Ioanei Ştef, conducerea muzicală este semnată de Ovidiu Iloc iar orchestraţia, Ari Nagy Sandor. Paul Salzberger a imaginat decorul puşcăriei unde stau la un loc tâlharii şi criminalii închişi, ce aşteaptă judecata Marelui Inchizitor. Imaginaţia provocată de Cervantes transformă cu ajutorul colegilor de celulă masa în pat, băncile în altar, şi ticăloşii în cal sau măgar. La fel ca şi în „Scripcarul pe acoperiş”, Amalia Judea a creat frumoasele costume. Coregrafia lui Bakó Gábor din Ungaria a completat sugestiv textul, de la dansul colectiv al puşcăriaşilor, la lupta Aldonzei cu cei care o necinstesc, ori înfruntarea lui Quijote cu moara de vânt.
„Omul din La Mancha” este un spectacol total, o provocare pentru fiecare, depăşită cu efort şi talent. Cel mai înţelept dintre nebuni, sau cel mai nebun între înţelepţi, Cavalerul Tristei Figuri este întruchipat cu intensitate de Richard Balint. Prin jocul în care a depus mult consum fizic şi emoţional a transmis extraordinar, jucând şi cântând live, frumuseţea acestui personaj clasic, balansul între raţional şi iraţional al cavalerului rătăcitor. Ca spectator îţi place, îţi e simpatic, cum spune Sancho Panza, interpretat jucăuş şi cu mult umor de Alexandru Rusu. Ioana Dragoş Gajdo este Aldonza – Dulcineea, vagaboanda cu chip de prinţesă în ochii lui Don Quijote, un rol de forţă, solicitant, jucat admirabil. Hangiul viclean, sătul de nebunia lui Alonso Quijana, aduce culoare şi bună dispoziţie prin interpretarea lui Daniel Vulcu. Distribuţia este mare, iar astfel de spectacole pun în valoare un colectiv de actori care pot umple o scenă prin dans, prin interpretarea textului, pot cânta atât cu vocea cât şi la instrumente muzicale mulţi dintre aceştia. Şi prin minutele în şir de aplauze de la final demonstrează faptul că publicul are nevoie de astfel de spectacole.
