Peste 120 de meşteri populari veniţi din toate colţurile ţării au adus cu ei, la Târgul Meşterilor Populari, roadele muncii lor, creaţii ce presupun multă muncă şi migală, obiecte făcute cu suflet. De-a lungul Parcului Bălcescu, orădenii şi turiştii aflaţi în oraşul de pe Crişul Repede pot admira o paletă bogată de obiecte etalate la tarabe.

Dacă o iei din capătul dinspre Muzeul Ţării Crişurilor, dai de ceramică din Valea lui Mihai, obiecte de aramă din Mediaş şi împletituri din hârtie create în Sântandrei. Nu lipseşte de la târg Fero Egyed din Parhida cu instrumentele lui muzicale, care din când în când încântă trecătorii cu o cântare din drâmbă sau vreun instrument de suflat.

Groza Ştefan din Baia Mare e un personaj pitoresc aparte. Pe masa lui sunt aşezate tablouri sculptate în lemn. Cu drag de vorbă îţi povesteşte cum se tratează lemnul, cum trebuie să fie aburul ca să nu sece de tot esenţa. Spune că are ucenici, dar niciunul n-are destulă răbdare să înveţe meserie. „Trebuie să ai dragoste să faci aşa ceva”, spune artistul care a studiat trei ani sculptură şi trei ani pictură. Are colegi care nu au dus meşteşugul mai departe pentru că şi-au făcut o familie, au venit copiii şi priorităţile s-au schimbat. În privirea lui jucăuşă e o umbră de mare tristeţe.

[eadvert]

Mai încolo se găsesc icoane pe lemn din Târgu Jiu şi ii aduse din Predeluţ, judeţul Braşov. Superbele ii au cusăturile pe toată mâneca, dar şi pe piept, lucrate cu multă migală cu mâna. Mulţi se miră de preţul lor, dar şi munca e pe măsură. Un pic mai jos, pe umeraşe, stau mândre cămăşi vechi de 100 de ani.

De la Cluj Napoca s-au adus zgărduţe din mărgele, iar de la Paltinu, judeţul Suceava, minunate ouă încondeiate. Alte ii sunt aduse de la Breaza, din judeţul Prahova, iar din Câmpulung Muscel se poate cumpăra sculptură în lemn.

Mândră de portul popular şi de tricolorul prins în fulare şi steguleţe croşetate, zâmbeşte cu candoare Maria Bruj din Prundu Bârgăului, judeţul Bistriţa Năsăud. Ii şi zgărdane de la Beiuş şi pictură în ulei realizată de Dan Dorel din Aleşd. Printre veteranii târgului i-am găsit pe Vasile Borodi de la Sârbi, judeţul Maramureş, cu papucii de pâslă şi clopuri, şi pe Mathe Denes, cu frumoasa ceramică de Corund, din judeţul Harghita. Ceva mai încolo e şi meşterul Costică Mischiu cu minunatele farfurii de Horezu. Multe obiecte din lemn sunt aduse de la Valea Mare, judeţul Vâlcea iar alte ii şi ţesături sunt aduse de la Dobreşti.

Din Odorheiul Secuiesc a venit din nou Silveszter Ferencz cu obiecte sculptate în os şi cu coarne de vită sau bivol care sună într-un fel anume fiecare. Lângă el sunt tablourile create de Mihai Dascălu, unul din cei mai apreciaţi creatori de pictură naivă.

Suciu Veturia din Cojocna, judeţul Cluj, pe lângă costumele populare a adus şi cartea scrisă de dânsa, „Cojocna – Mărturii etnografice de pe plaiuri someşene”. Cunoscutul olar Bocşe Raul din Leheceni a venit ceramica sa, iar George Marincu din comuna Valea lui Traian, judeţul Constanţa, un alt „veteran” al târgului, a expus din nou tablourile sculptate în lemn.

O masă plină de zgărduţe colorate vine de la Chişinău, iar de la Vălenii de Munte covoraşe şi semne de carte făcute la gherghef. Dacă vă e dor de păpuşile bunicilor, le găsiţi la masa lui Racu Andrei din Timişoara. Sunt create din linguri de lemn sau din coceni de porumb.

Nu lipsesc viorile cu goarnă, dar şi ouăle încondeiate de la Iaşi sau icoanele pe stică aduse din Solovăstru, judeţul Mureş. Vorbind fluent româneşte, îl găsiţi pe Duşan Novicic din Novi Sad, Serbia, stabilit de mulţi ani în Timişoara. A adus linguri sculptate în lemn, căsuţe şi obiecte sculptate în interiorul sticlelor. E supărat că tinerii nu îşi cunosc tradiţiile. „Te duci în străinătate şi eşti întrebat: care e istoria poporului tău, cu ce tradiţii te mândreşti, cu ce artişti? Ar trebui să se facă educaţie în şcoală legat de tradiţii, de valorile pe care le avem”, spune ca un adevăat român Duşan Novicic, care încheie: „Artiştii nu sunt susţinuţi, nu sunt apreciaţi la ei în ţară”.

Puţin mai încolo, Teodore-Adrian Negoiţă explică unei fetiţe venită cu părinţii la târg cum se pictează icoanele pe lemn. Despre figurinele din ceramică şi oale povestesc artiştii din Republica Moldova, meşterul Triboi Zaharia din Nisporeni şi meşterul Scutelnic Ruslan din Chişinău.

Periplul prin târg se încheie cu instrumentele de suflat aduse din Dobroteşti, judeţul Teleorman, iile din Sălaj, zgărduţele din Baia Mare, măştile din Băluşeni, judeţul Botoşani dar şi cu opincile din piele de la Câmpeni, judeţul Alba, butoiaşele din Avram Iancu şi icoanele de la Hălmagiu sau Bonţeşti, judeţul Arad.

Să nu uităm creaţiile aduse de asociaţiile unde activează copii cu dizabilităţi: Asociaţia „Down” Oradea, Centrul de Zi Iedera, Asociația Alsterdorf, Oradea, DGASPC Bihor, Centrul nr. 3 şi Casa „Steaua Norocoasă” Oradea.

Prins cu treabă printre meşteri, Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor mărturiseşte: „Suntem bucuroşi că putem organiza Târgul Meşterilor Populari, suntem la ediţia XXVIII. Pe lângă meşterii care ne onorează de peste 20 de ani, sunt şi meşteri noi cum sunt cei din Basarabia, din Valea lui Mihai, din Mureş şi nu numai aceştia. Din punctul acesta de vedere evenimentul este un succes. Ne bucurăm că am putut organiza târgul pentru că în România, din păcate, există frica aceasta de a organiza târguri unde vine multă lume, când, cred eu, noi ar trebui să ne gândim la normalitate”.

În fiecare seară cei prezenţi la târg se pot bucura de spectacolele de muzică populară cu ansambluri folclorice şi solişti din judeţul Bihor. Muzeul Ţării Crişurilor a organizat cea de-a XXVIII-a ediție a Târgului Meşterilor Populari din România în colaborare cu Consiliul Judeţean Bihor şi Centrul de Cultură al Județului Bihor, în parteneriat cu Asociaţia „Prietenii Muzeului Ţării Crişurilor” și Teatrul „Regina Maria” – Ansamblul Folcloric „Crișana”.

Program Târgul Meșterilor Populari 2021