În același dosar vor fi judecați și patru intermediari care s-ar fi prezentat la cabinet în locul unor bolnavi și i-au dat doctoriței banii oferiți de pacienți.

Excepția de neconstituționalitate îi vizează pe ofițerii DGA

Cu aceeași ocazie, Tribunalul a dispus sesizarea Curţii Constituţionale în legătură cu dispoziții legale care reglementează sau au legătură cu activitatea ofițerilor Direcției Generale Anticorupție – art. 1 alin. (2) din Ordonanța de Urgență nr. 120/2005, art. I pct. 1 din Legea nr. 161/2005 și art. 324 alin. 3 din Codul de procedură penală.

[eadvert]

În esență, instanța de contencios constituțional este chemată să se pronunțe dacă polițiștii anticorupție pot face, la solicitarea procurorului, acte de cercetare penală în cazul faptelor de corupție comise de alte persoane decât angajații Ministerului de Interne.

Peste 50.000 de lei și 3.300 de euro strânși în cinci săptămâni

Potrivit rechizitoriului DNA Oradea, doctorița Ana Guț este acuzată că, în perioada 11 mai – 15 iunie 2015, în calitate de medic expert al asigurărilor sociale, angajată a Serviciul de expertiză medicală din cadrul Casei de Pensii Bihor, ar fi primit bani și produse de nu mai puțin de 334 de ori de la persoanele care s-au prezentat la cabinetul său medical. În total, 51.990 de lei și 3.330 de euro. În schimb, susțin procurorii, doctorița nu făcea altceva decât să-și îndeplinească datoriile de serviciu: ”întocmirea deciziilor medicale asupra capacității de muncă a persoanelor care solicitau încadrarea într-un grad de invaliditate, efectuarea revizuirii medicale a pensionarilor de invaliditate aflați în evidență, întocmirea formularelor de concluzii medicale la revizuire ori referitoare la concediile medicale (prelungirea concediului medical peste 90 de zile și propunerea prelungirii concediului medical peste 180 de zile)”.

Procurorii au explicat că majoritatea dintre cele peste 300 persoane care s-au prezentat în perioada monitorizată în fața doctoriței Guț au declarat că, dacă nu dădeau bani când veneau la cabinetul acesteia, riscau să fie trimise la București, în

fața altei comisii, să li se ceară analize suplimentare ori să fie trecuți într-un grad de invaliditate inferior. ”Acest comportament al medicului expert a fost propagat în rândul solicitanților/beneficiarilor de pensii de invaliditate și le-a creat acestora simțământul necesității oferii de bani sau alte foloase în momentul prezentării în fața sa”, se arată în rechizitoriul DNA Oradea.

Anchetatorii au mai menționat că, în urma perchezițiilor făcute pe 17 iunie 2015, au fost găsiți peste 2,4 milioane de lei în locuința și în mașina doctoriței, dar și în conturile bancare ale acesteia și ale familiei.

Ana Guț este unul din cei cinci medici anchetați în dosarul şpăgilor de la Serviciul de Expertiză Medicală Bihor.

Intermediari pentru mită

În cadrul anchetei, procurorii au identificat 14 intermediari, care ar fi ajutat-o pe doctorița Ana Guț ”să obțină diferite sume de bani de la beneficiarii de pensii de invaliditate, beneficiari în locul cărora intermediarii respectivi se prezentau în fața medicului expert al asigurărilor sociale”.

Patru intermediari au fost trimiși în judecată o dată cu medicul Ana Guț, fiind acuzați de complicitate la luare de mită. Ceilalți 10 au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției și au acceptat pedepse cuprinse între 2 ani și 2 ani și 7 luni de închisoare cu suspendare.

Și asistenta Violeta Coșa a recunoscut că ar fi primit de la doctorița Guț o parte din banii dați de intermediari sau de bolnavi și a fost condamnată la 2 ani și 8 luni de închisoare, cu suspendare.