Spiritul de jurnalist, ochiul de fotograf şi mâna de caricaturist şi-au dat concursul în lucrările de sculptură mică în lemn şi metal pe care cunoscutul artist Ovi Pascu le-a cuprins în expoziţia sa, „ Lumea contemporană. Puncte de vedere”, vernisată vineri la Muzeul Ţării Crişurilor, la sediul din Str. Armatei Române nr.1/A.

„Mă bucur că Ovi a dorit să facă acestă expoziţie. Mă bucură şi faptul că după ce Ovi a terminat o facultate tehnică s-a înscris la masterat la Universitatea din Oradea la specializarea sculptură-ambient şi, iată, rezultatul este aici. La muzeu încercăm să aducem în prim plan valori ale artelor plastice dar şi valori umane”, a spus Aurel Chiriac, directorul muzeului, în deschiderea evenimentului.

Expoziţia cuprinde 22 de sculpturi realizate în diverse materiale (lemn, metal, piatră, alamă, fier, cupru), create în perioada în care acesta a urmat masteratul la Facultatea de Arte din Oradea. În „instalaţiile” sale apar balamale, clanţe, sârme ghimpate, gloanţe sau broaşte de uşi cărora le dă o semnificaţie artistică şi o altă viaţă în simbioză cu lemnul, sau pur şi simplu se foloseşte de ceea ce natura a „sculptat” deja, ajustând, îmbunătăţind şi dând o nouă poveste bucăţii de lemn. Cuiul devine sabie, rotiţa scut, firele de curpu cântec.

Milena Pop, curatorul expoziţiei precizează că lucrările realizate sub formă de teme specifice sunt cuplate cu ironia sau umorul.

„Artistul care evoluează în perioadă dezvoltă elementul critic, analitic şi în final, cu opţiunea pentru libertatea expresiei.”

Ovi Pascu şi-a început activitatea artistică în 1980, de când a participat la expoziţii de grup, în ţară (Oradea, Timişoara, Giurgiu, Ploieşti) şi străinătate (Italia), din 1981 debutând cu expoziţii personale (grafică, pictură, fotografie, icoane, caricatură). De asemenea, a făcut şi ilustraţie de carte. Între premiile şi distincţiile obţinute, se numără: menţiunea de la Salonul Naţional de Umor Studenţesc de la Timişoara, în 1981, şi premiul I pentru fotografie de presă, acordat de revista Foto&Model din Cluj, în 1998.

„E, în arta lui, un judecător ori un simplu spectator?”, se întreabă Aurel Chiriac privind lucrările din expoziţie. „Cu siguranţă, în această vastă şi indistinctă contemporaneitate, el e mai degrabă un . Priveşte cu detaşare, dar în acelaşi timp se revoltă. Poate zâmbi având o grimasă de durere pe faţă, fiind unul dintre plasticienii care ne asigură că lumea trebuie prizată aşa cum e: haotică şi sublimă, minunată şi detestabilă, frumoasă şi urâtă, părtinitoare şi justiţiară. Mai mult – unul dintre acei artişti care au priceput că uneori poţi fluiera în biserică, iar Dumnezeu să-ţi răspundă la fel”, portretizează directorul Muzeului Ţării Crişurilor.

Fiecare lucrare incită privitorul, provocându-l să-i descopere mesajul, dându-i temă de meditaţie, stârnindu-i un zâmbet în colţul gurii. Aşa cum este el, Ovi, şugubăţ dar cu verbul ascuţit şi ochiul atent la detalii. Expoziţia va rămâne deschisă până în 20 ianuarie 2019.