Aparegio: economiile rămân în Bihor

Manageri optimişti şi şampanie la momentul bilanţului Companiei de Apă Oradea (CAO), la finalul acestui an. Majoritatea pachetelor de lucrări cu finanţare europeană pe apă şi canalizează avansează conform graficelor asumate cu constructorii şi, în paralel, se fac şi lucrări din fonduri proprii.

Economii

După licitarea primelor pachete de lucrări din Aparegio, din cauza preţurilor mici, câteodată subevaluate oferite de constructori, CAO a rămas cu 22 de milioane de euro. A primit acordul finanţatorului să le cheltuie local, sub rezerva terminării lucrărilor până în ultima zi a anului viitor.
Directorul Ovidiu Gavra zice că a ales să cheltuiască banii pe lucrări şi nu pentru bunuri, cum au procedat alţi operatori din ţară. „Banii nu o să îi folosim pe achiziţia de dotări, maşini şi utilaje, aşa cum au făcut alte judeţe, ci pentru extinderea şi înlocuirea de reţele, aşa cum şi spune numele programului. Timpul va arăta dacă e o decizie corectă. Am făcut evaluări ale proiectelor şi am ales şapte pachete de lucrări care vor fi finanţate”, a spus directorul.

Acestea sunt „Protecţia sursei Uzina de apă nr.4 Oradea împotriva infiltraţiilor de apă din aglomerările urbane din vecinătate”, extindere de reţele de apă şi canalizare în cartierul orădean Grigorescu, Episcopia, Calea Borşului, în localităţile Nojorid, Oşorhei şi Copăcel, Tinca, Gurbediu, Râpa, Sântandrei, Palota, Cordău, Cihei, Rontău, Husasău de Criş şi Ineu.

Conducerea CAO este optimistă şi apreciază că noile lucrări se pot închide până la finele lui 2015. „Azi pot spune că vom intra în termen. Toate lucrările sunt în evaluare, în ianuarie sper să le adjudecăm pe toate. Dar dacă vor veni constructori care vor lucra ca unii din primul pachet, nu e sigur (că lucrările se vor închide la timp n.r.), spune Georgică Ignat, manager de proiect.

Acesta zice că, după experienţa primului pachet de lucrări, şi constructorii şi-au refăcut calculele, ofertele depuse nu mai ajung la minime de 50% din valorile extimate. „Acum sunt alte condiţii, dacă la primele pachete adjudecările s-au făcut şi sub 50%, acum adjudecarea se face de la 70 – 80%, acolo sunt situate ofertele. Să fim serioşi, nu poţi face o lucrare cu 40% şi apoi să te plângi că nu e bun contractul sau proiectul”, e concluzia sa.

Pietre de moară

Dintre eşecurile în Aparegio, două au greutatea unor pietre de moară pentru CAO. Abandonarea pachetului de lucrări CL 11 la nici 30% din implementare, de către Selina, se poate rezolva, teoretic, fără pagube. Problema Finiş rămâne, însă, o nucă greu de spart pentru operatorul regional.
În vară, Selina SRL a abandonat Contractul de Lucrări CL 11, cuprinzând vreo 40 de străzi din Oradea, la cererea casei de insolvenţă care-i supraveghează activitatea. I-au fost evaluate şi plătite 80% dintre lucrările efectuate, diferenţa se va acoperi până la finalul anului curent.
„A fost cel mai mare contract adjudecat. S-a venit cu o ofertă undeva la 50% faţă de ce era estimat, cam aşa au venit toţi constructorii, şi de aia sunt acum multe probleme. Se plâng mereu că nu le ajung banii, dar contractele sunt foarte stricte. Trebuie să facă tot ceea ce scrie în contract”, relatează managerul de proiect.

Din cauza timpului scurt, lucrarea rămasă a fost împărţită în trei loturi. „În ianuarie sperăm să le punem pe SEAP”, mai spune acesta.

Cu pedepse

Deşi a uzat de cererea casei de insolvenţă pentru a se extrage dintr-un contract neavantajos, Selina SA nu va scăpa din afacere fără o urecheală. „Noi suntem obligaţi, la fiecare lucrare, în 15 zile de la finalizare, să dăm un certificat constatator, pozitiv sau negativ”, declară managerul de proiect. Ori, în cazul Selina, acesta nu poate fi decât negatiov. O atare bulină neagră, pune SRL-ul pe o listă a indezirabililor la licitaţii publice, vreme de doi ani. E de presupus că Selina SRL va ataca certificatul în instanţă, cu obiecţiunea că ieşirea din contract s-a făcut la cererea casei de insolvenţă, nu că nu ar vrut să lucreze.

3,5 km, pauză

În comuna Finiş, Compania de Apă continuă să se izbească de opoziţia vehementă a primarului Ioan Man. La adăpostul Consiliului local, acesta refuză să dea acordul necesar săpăturilor pe teritoriul comunei. A refuzat şi să emită autorizaţia de construire, dar documentul a fost emis de Consiliul Judeţean, în primăvară. Când să iasă se treacă la lucru, primarul a făcut plângeri penale şi a scris amenzi muncitorilor, dirigintelui de şantier şi CAO. Plângerile penale pentru distrugerea drumului forestier făcut din bani europeni s-au finalizat cu neurmărire penală dar amenzile sunt contestate în justiţie.

Hărţuirea celor din Finiş este mai puţin importantă faţă de miza scandalului: cei 3,5 km de conductă de apă care ar trebui să treacă prin localitate, spre Beiuş. Inginerul Ignat zice că restul reţelei este aproape finalizat, mai puţin fragmentul din sat.

Executantul – firma Hidroconstrucţia, beneficiarul – CAO şi finanţatorul – Ministerul Mediului, sunt, acum, la mila primarului de comună.