Consumul de droguri, o realitate cotidiană

De Alexandra Lăzureanu
Consumul de droguri, o realitate cotidiană
Consumul de droguri reprezintă o problema de mare importanţă şi complexitate pentru societate, dar în special pentru o anumită catgorie de vârstă.

Acest consum semnifică deseori o speranţă sau o provocare pentru tineri, dar totodată o realitate problematică pentru părinţi şi profesori şi un mare semnal de alarmă pentru societate. Cele mai mari probleme cu drogurile par să apară în perioada adolescenţei, deoarece este vârsta la care apare nevoia unei persoane de a se identifica, de a se înțelege, de ase găsit, atât pe sine cât şi pe ceui din jur. În această perioadă încep experienţele personale, dar şi vârstă descoperirii realităţii.

Confor unor studii s-ar părea că există o dorinţă foarte puternică a indivizilor, un fel de „foame” de a descoperi şi cunoaşte relitatea înconjurătoare în toate formele, ipostazele şi sensurile ei profunde. Drogurile pot căpăta forma acestor experienţe extreme şi cum acestea pot fi întâlnite din ce în ce mai des în mediile adolescenţilor, ele pot prezenta un real pericol. De exemplu, în mediile şcolare sau în alte anturaje frecventate de adolescenţi, are loc fenomenul de imitaţie, foarte periculos din punct de vedere al consumului de droguri. Imitând un consumator de droguri, adolescenţii doresc să se facă remarcaţi, plăcuţi sau acceptaţi de către cei din jurul lor. Cunoscătorii afirmă că sub efectul unor substanţe stupefiante, tinerii cred că îşi depăşesc grijile şi dificultăţile cotidiene şi se refugiază în starea iluzorie de siguranţă şi bine dată de drog. Aflaţi la vârsta tensiunilor emoţionale, tinerii se simt deseori neînţeleşi de cei din jur. De multe ori, pentru adolescenţii bulversaţi, starea dată de consumul de droguri pare cea mai înţeleaptă soluţie.

Specialiştii arată că în profilul psihologic al unui consumator adolescent domină trăsăturile nevrotice, dependenţa afectivă, intoleranţa la frustrare, angoasele de separaţie, izolarea şi dependenţa afectivă, iritabilitatea, timiditatea şi hipersensibilitatea. Refugiul oferit de droguri îi face să se simtă fericiţi, liniştiţi şi împăcaţi cu orice situaţie.

În urma unor studii s-a constatat de altfel, la consumatorii de droguri, prezenţa unei stări emoţionale necontrolate şi demonstrative şi al unui slab control al impulsivităţii. Autocunoaşterea, rezolvarea propriilor probleme este limitată, pe langa acestea, şi de imaturitatea cognitivă a adolescentului.

Astfel, principalii factori de risc ce pot determina consumul de droguri, în special la adolescenţi, ar putea fi: toate tulburările emoţionale, anxietăţile, depresiile, insingurările, frustrările şi conflictele interpersonale. Consumul tot mai des de droguri stă drept dovadă a unei bariere încă neridicate între oameni şi generaţii.

Fenomenul în Bihor

Pentru a înţelege mai uşor fenomenul la nivel local, am discutat cu specialiştii Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Bihor. Specialistul în prevenire Bogdan Axinte şi asistentul social Călin Pop au reuşit să ofere o formă palpabilă, mai uşor de înţeles de omul de rând, a acestui fenomen care ia tot mai multă amploare, pe măsură ce interesul asupra valorilor morale scade. Ei cred că părinţii, mai exact ignoranţa tot mai des întâlnită a acestora, poate fi unul din principalele puncte de plecare spre consumul de droguri. Într-o lume în care cei mari aleargă să facă bani, pentru a oferi tot ce e mai bun (cred ei) copiilor, nevoile reale ale celor din urmă, de a comunica, de a fi ascultaţi, coordonaţi şi susţinuţi, dar foarte important cea de a fi responsabilizaţi, sunt lăsate în umbră sau pur şi simplu uitate. Astfel, copilul devenit adolescent poate cădea foarte uşor în capcana drogurilor, din varii motive: fiind obişnuit de părinţi să i se cuvină totul, nu poate concepe un lucru ca fiind interzis. În altă situaţie, un adolescent singur, poate neînţeles, lăsat la o parte de familie, poate găsi în drog un refugiu, o oază de fericire. Există chiar şi varianta în care tânărul consumator a fost mânat doar de dorinţa de a se afirma în grupul său, sau poate de cea de a fi acceptat de ceilalţi. În alte cazuri, curiozitatea sau mirajul unei petreceri îl poate face pe tânăr să îşi piardă capul pentru o perioadă şi să se lase purtat spre consumul de droguri.

Clasificări ale drogurilor

Drogurile se pot clasifică după două criterii. Astfel, regăsim: droguri legale, admise: cofeina, tutunul, alcoolul şi droguri ilegale, care fac obiectul unor convenţii internaţionale sau legi naţionale (în România – menţionate de Legea 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri). După modul de acţiune asupra Sistemului Nervos Central (SNC), drogurile ilegale sau „de abuz” se clasifică astfel: stimulente ale SNC: cocaina, amfetamine, crack, depresive ale SNC: opiacee (opiu, morfina, heroina, metadona, petidina, codeina), barbiturice, tranchilizante şi perturbatoare ale SNC: cannabis, LSD, Ecstasy, PCP, Mescalina, Psilocybina, Psilocyna.

În judeţul nostru, conform specialiştilor CPECA Bihor, cele mai des întâlnite sunt marijuana, etnobotanicele, ecstasy-ul, LSD, ciupercile halucinogene, ketamina şi, mai rar, heroina.

Cazuri de dependenţă şi soluţii

Pentru cei ce o folosesc pe cea din urmă, în Oradea există Centru de Asistenţă Integrată a Adicţiilor şi tratament de substituţie cu agonişti la opiacee – CAIA Bihor, acesta fiind primul din ţară. Centrul de dezintoxicare şi tratament, este şi singurul din această parte a României( mai există astfel de centre doar la Iaşi şi Bucureşti), unde se administrează celor internaţi tratamente cu metadonă. În acest centru de consultanţă şi tratament de la Oradea, ajung persoane de toate vârstele şi din toate mediile sociale, explică specialiştii CPECA Bihor, dar cei mai mulţi dintre clienţii de aici au între 14 şi 20 de ani. Aceştia ajung la consiliere, sau după caz, la tratament, trimişi de părinţi, avocaţi, psihologi şi mai puţini din proprie iniţiativă. Două dintre cele mai urâte cazuri pe care cei de la Centru şi le amintesc sunt cel al unei fete de doar 15 ani, care ajunsese să abuzeze de etnobotanice, mai exact de un produs numit Special Gold (mefedronă), şi care după patru luni de consum a ajuns la chirurgie, medicii fiind nevoiţi să-i extirpe mai bine de jumătate din mucoasa stomacală care era compromisă iremediabil. Din nefericire, fata nu are nici în prezent o situaţie fizică sau psihică prea bună, fiind unul din cazurile cu o evoluţie nefavorabilă. O evoluţie mai bună însă, a avut prietenul fetei, un olimpic în vârstă de 17 ani, împreună cu care aceasta consuma droguri. Cu toate că şi băiatul a suferit o intervenţie chirurgicală în urma căreia a rămas fără trei metri din intestin, acesta s-a redresat în cele din urmă, lasând în urmă perioada aceea nefastă din viaţa sa. Specialiştii precizează că pentru a scăpa de acest viciu periculos, dependenţii sau consumatorii care apelează la specialişti, au nevoie în primul rând de sprijinul familiei ca parte esenţială în recuperarea lor, iar mai apoi au nevoie să se implice în ceva constructiv, cum ar fi activităţile sportive. La nivelul societăţii, spun cei de la CPECA Bihor, există o importantă lipsă de implicare a părinţilor în această problemă, aceştia fiind indiferenţi şi slab pregătiţi. Situaţia s-ar putea redresa prin programe speciale pentru părinţi pe tema consumului de droguri, şedinţe cu părinţii în instituţiile de învăţământ în care să se dezbată cu seriozitate această temă şi cu siguranţă o mai bună comunicare ar reprezenta un factor important în diminuarea acestui fenomen de amploare. Mai multe informaţii sau date de contact puteţi afla accesând site-ul celor de la CPECA Bihor: http://www.anagov.ro/bihor/home.

NOTĂ: Acest material conține informații explicite privind consumul de droguri. Trebuie menţionat că NU promovăm consumul de droguri, ci încercăm să oferim aceste informații pentru o cât mai bună înțelegere a fenomenului și a efectelor sale. 

FACT BOX: Sfaturi pentru părinţi

1. Cultivă o relaţie bazată pe prietenie şi sinceritate cu copilul tău şi vei fi ferit de surprize neplacute. Comunicarea trebuie să fie la baza relaţiei dintre voi.

2. Atenţie la ceea ce consumă, deoarece unele droguri poartă alte denumiri faţă de cele reale, administrarea lor producand intoxicatii grave, uneori mortale.

3. Nu există droguri tari sau droguri slabe şi nici droguri bune sau rele.

4. Dacă copilul tău va dori să consume droguri, este foarte probabil ca el să reuşească. E de preferat să depistezi în timp util acest lucru!

5. Tu eşti cel care trebuie să-l informeze înca de timpuriu cu privire la nocivitatea drogurilor.

6. Cel mai bun lucru pe care îl poţi face ca părinte, este acela de a fi un exemplu. Copiii trebuie să ştie de la tine care este pericolul administrării de medicamente, în general, fără recomandarea medicului.

7. Nu uita că alcoolul amplifică efectele drogului.

8. Trebuie să conştientizezi copilul că fiecare faptă a sa are consecinţe. De cele mai multe ori aceste consecinţe îi afectează sănătatea sau liberatea. Legea pedepseşte aspru chiar şi îndemnul la consum sau oferirea de droguri.

Ce trebuie să ştim despre droguri?

Ca o definiţie a drogului avem, în accepţia clasică, că drogul este substanţa care, fiind absorbită de un organism viu, îi modifică una sau mai multe funcţii (OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii); în sens farmacologic, drogul este o substanţă utilizată sau nu în medicină, a cărei folosire abuzivă poate crea dependenţă fizică şi psihică sau tulburări grave ale activităţii mintale, ale percepţiei şi ale comportamentului.

Explicarea unor termeni

Adicţia: dependenţa fizică şi/sau psihică de o substanţă, în special alcool, tutun şi/sau alte droguri, sau de anumite activităţi, cum ar fi jocurile.

Dependenţa: OMS defineşte dependenţa ca fiind starea fizică sau psihică ce rezultă din interacţiunea unui organism cu o substanţă, caracterizată prin modificări de comportament şi alte reacţii, însoţite întotdeauna de nevoia de a lua substanţa în mod continuu sau periodic, pentru a-i resimţi efectele psihice şi pentru a înlătura suferinţele.

Dezintoxicarea: procesul prin care un toxicoman este tratat pentru a scăpa de dependenţa fizica de un drog. Este procesul de „întoarcere la normalitate” a organismului după eliminarea unui toxic.

Narcotic: substanţă care provoacă narcoză, somn. În accepţia internaţională, prin acest termen sunt desemnate substanţe stupefiante (ex: morfina, cocaina, opium)

Politoxicomania: consumul mai multor droguri, deseori cu intenţia de a le spori efectele sau de a contracara efectele unora în beneficiul altora.

Sevrajul: reprezintă răspunsul organismului la absenţa drogului cu care este obişnuit. Natura simptomelor şi intensitatea acestora depinde de drogul consumat. (ex: tremurături, dureri musculare, articulare, simptome specifice gripei etc.)

Stupefiant: sinonim cu medicament care inhibă centrii nervoşi, provocând o stare de inerţie fizică şi psihică. Induce dependenţă fizică şi psihică severă. Consumul acestor substanţe este interzis prin lege.

Supradoză: administrarea unei cantităţi de drog mai mari decât capacitatea de metabolizare a organismului.

Toleranţa: Toleranţa constă în dispariţia treptată a efectelor unei substanţe ce este administrată repetat, pe o anumită perioadă de timp, încât pentru a obţine acelaşi efect se impune creşterea progresivă a dozei. De menţionat ca obişnuinţa nu creează însă o imunitate totală şi nelimitată în timp la organismul care s-a obişnuit cu toxicul. Efectul pe termen relativ lung este instalarea unei intoxicaţii cronice, cu consecinţe grave asupra stării de sănătate.

Toxicoman: persoană dependentă de drog.

Dealer (traficant): Persoană care deţine şi/ sau comercializează droguri.

 



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase