La penultimul termen în procesul de corupție intentat de DNA Oradea rectorului Universității Oradea, Constantin Bungău și profesoarelor Floare Chipea și Camelia Dindelegan, respectiv preotului Marin Dindelegan, judecătorul desemnat să judece cauza din oficiu a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Judecătorul a adresat CJUE trei întrebări și a solicitat instanței europene aplicarea procedurii preliminare de urgenţă şi, în subsidiar, aplicarea procedurii preliminare accelerate pentru toate întrebările formulate.
Interceptările în dosarul în care este contestat modul în care a promovat Camelia Dindelegan examenul pentru funcția didactică de profesor universitar, au fost contestate de apărătorii inculpaților.
Cer excluderea interceptărilor
Avocații clujeni au cerut excluderea interceptărilor și înregistrărilor audio efectuate cu sprijinul ofițerilor Serviciului Român de Informații și a probelor derivate din acestea.
Invocând decizia Curții Constituționale, prin care protocolul dintre DNA și SRI a fost declarat neconstituțional, avocații au arătat că ofițerii SRI nu aveau dreptul de a realiza redarea și selectarea interceptărilor din dosar și au cerut înlăturarea lor.
În varianta în care Curtea de Justiție Europeană va admite că judecătorul poate să ignore deciziile CCR, dosarul va rămâne așa cum este. Iar dacă nu, interceptările vor fi declarate ilegale, iar din dosar riscă să rămână doar coperțile.
„Judecătoarea, din proprie inițiativă, ca să poată să ia o decizie privind cererea de eliminare a interceptărilor, a întrebat, în esență, dacă pot fi ignorate aceste decizii prin raportare la noțiunea de stat de drept, într-o abordare similară celei uzitată în hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul Gala Bute – Elena Udrea. Dacă poate să ignore deciziile CCR, dosarul rămâne cum e. Dacă nu, trebuie să înlăturăm interceptările, iar dosarul va rămâne doar cu coperțile.
Legea interzice ofițerilor SRI să facă orice activitate specifică organelor de cercetare penală. Redarea și selectarea interceptărilor etc. trebuiau făcute de procuror sau organul de cercetare penală, nu de ofițerii SRI”, a explicat apărătorul rectorului Constantin Bungău, avocatul Bogdan Bodea.
Acesta este al șaptelea caz în care judecătorii Curții de Justiție a Uniunii Eupene sunt chemați să dea lămuriri privind respectarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și la efectele deciziilor pronunțate de o Curte Constituțională.
„Judecătorul în formularea întrebării s-a raportat la concepte juridice, precum: statul de drept și la situația ipotetică în care se apreciază că decizia interpretează legea, stabilește modul concret și obligatoriu de aplicare a ei de către instanțele judecătorești sau instituie norme legale noi.
Aceste întrebări au survenit în raport de deciziile Curții Constituționale privind protocoalele de colaborare dintre Serviciul Român de Informații și Parchetul General, privind interceptările și respectiv, sancționarea încălcării competenței procurorului”, a mai precizat avocatul Bogdan Bodea. JB – C.D.
Întrebările adresate CJUE de judecătoarea de la Tribunalul Bihor
Oradea. Judecătoarea de la Tribunalul Bihor a adresat Curții de Justiție a Uniunii Europene trei întrebări și cere pronunțarea unei hotărâri preliminare cu privire la acestea.
Redăm în continuare întrebările:
- „Mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV) instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 şi cerinţele formulate în rapoartele întocmite în cadrul acestui Mecanism au caracter obligatoriu pentru statul român?
- Articolul 2 corelat şi cu art. 4 alin. 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretate în sensul că în cadrul obligaţiei Statului Membru de a respecta principiile statului de drept se înscrie şi necesitatea ca România să respecte cerinţele impuse prin rapoartele din cadrul Mecanismului de Cooperare şi de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei nr. 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, inclusiv în privin?a ab?inerii interven?iei unei cur?i constitu?ionale, o institutie politico-jurisdictionala, de a interpreta legea si de a stabili modul concret si obligatoriu de aplicare a ei de catre instantele judecatoresti, competenta exclusiva atribuita autoritatii judecatoresti si de a institui norme legale noi, competenta exclusiva atribuita autoritatii legislative? Dreptul Uniunii Europene impune inlaturarea efectelor unei astfel de decizii pronunţate de o curte constituţională? Dreptul Uniunii Europene se opune existentei unei norme interne care reglementeaza raspunderea disciplinara pentru magistratul care inlatura de la aplicare decizia curtii constitutionale, in contextul intrebarii formulate?
- Principiul independentei judecatorilor, consacrat de articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE si de articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum a fost interpretat prin jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (Marea Camera, hotararea din 27 februarie 2018, Associacao Sindical dos Juizes Portugueses, C-64/16, ECLI:EU:C:2018:117), se opune substituirii competentelor lor de deciziile Curtii Constitutionale (Deciziile nr.51 din 16 februarie 2016, Decizia nr.302 din 4 mai 2017 si Decizia nr.26/16.01.2019 ), cu consecinta lipsirii de previzibilitate a procesului penal ( aplicare retroactiva) si a imposibilitatii interpretarii si aplicarii legii la cauza concreta? Dreptul Uniunii Europene se opune existentei unei norme interne care reglementeaza raspunderea disciplinara pentru magistratul care inlatura de la aplicare decizia curtii constitutionale, in contextul intrebarii formulate?
Solicită Curţii de Justiţie a Uniunii Europene aplicarea procedurii preliminare de urgenţă şi în subsidiar aplicarea procedurii preliminare accelerate pentru toate întrebările formulate. In baza art. 23 din Statutul CJUE rap. la art. 2 alin. 3 teza finală din Legea nr.340/2009 dispune suspendarea cauzei. In baza art.10 din Recomandarile emise de Curtea de Justiție a Uniunii Europene 2018/C 257/01 cu referire la art.51 alin.1 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene 2012/C 326/02, respinge cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulata de inculpatii Dindelegan Camelia si Dindelegan Marin, ca inadmisibila. Definitiva cu privire la solutia de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Cu drept de recurs in privinta dispozitiei referitoare la suspendarea cauzei in termen de 72 de ore de la pronuntare”, se arată în încheierea instanței.
Citiți principiile noastre de moderare aici!