De la Copşa Mică la Roşia Montană

De Cristian Horgoș
Reactualizat la:
1Comentariu
Primarul din Copşa, alături de conducerea Facultăţii de Mediu
Primarul din Copşa, alături de conducerea Facultăţii de Mediu
În timp ce edilii din Copşa acuzau poluarea nocivă, universitarul Mintaş a deplâns erodarea industriei.

Facultatea de Protecţia Mediului prin Departamentul de Ingineria Mediului a organizat miercuri workshop-ul „Depoluarea de la Copla Mică – speranţă pentru un mediu curat”.

Dna Chental Maas (din Belgia) – preşedinte a Ligii Europene pentru Depoluare şi Dezvoltare la Copşa Mică, a pledat pentru plantarea de bambus pe terenurile degradate şi pluate cu zinc, plumb şi cadmiu. „Bambusul e o plantă absorbantă de metale grele şi sursă bună pentru bio-masă. La Bruxelles există fonduri pentru plantări şi dezvoltarea unei industrii verzi la Copşa Mică dar Bucureştiul blochează tot. E un mister ce ce Guvernul României blochează astfel de proiecte”, s-a mirat Chental Maas.

„Pas” de la Rovana Plumb

La rândul său, primarul din Copşa Mică, Daniel Tudor Mihalache a precizat că a trimis petiţii către ministrul Rovana Plumb, premierul Ponta şi preşedintele Băsescu privind nevoile de depoluare ale oraşului. „Petiţiile au rămas fără răspuns, poate şi fiindcă sunt şi alte probleme mai mari, precum cea de la Roşia Montană. Noi, în ultimii zece ani, am avut o gândire şi o dorinţă pentru culoarea «verde», am împădurit sute de hectare în jurul oraşului şi am înfiinţat trei parcuri pe tot felul de finanţări. Ne-au obligat crucile cu anii deceselor, îndeosebi la bărbaţi. Avem o speranţă de viaţă sub media naţională şi credem că e mai bine să trăim mai mult, cu bani mai puţin, decât puţin cu bani mulţi. În ultimii ani populaţia din Copşa Mică s-a emancipat şi a pus presiune pe poluatorii din industria metalelor grele”, a spus Daniel Tudor Mihalache.

În acel moment, Ioan Mintaş, patron, politician dar şi prodecan al Facultăţii pentru Protecţia Mediului din Oradea, a găsit de cuviinţă să intervină pentru a pune exclusiv pe seama respectării normelor de mediu „închiderea a 60% din industria românească”.

Iar când Paul Drăghiciu a opinat, ca administrator public, că edilii „verzi” din Copşa Mică „nu au avut culoarea politică potrivită” şi ca atare nu au primit finanţarea guvernamentală promisă pentru introducerea apei potabile, Mintaş a făcut iarăşi lobby pentru industrie. „Nu sunt bani fiindcă a scăzut Produsul Intern Brut cu 40 de miliarde de euro. Nu sunt locuri de muncă suficiente”, a a mai opinat Mintaş.

Studenţi la RM şi Copşa

Poziţii clare pentru protecţia mediului au avut însă şef lucrări Emilia Pantea, care a îndemnat la „autostăpânire” privind exploatările cu risc de mediu darşi la punerea în balanţă a „câştigului de capital” cu sănătatea populaţiei, precum şi directorul Departamentului de Ingineria Mediului, Cornel Domuţa.

„În ultimii 12 ani am dus, la aplicaţii, studenţii la Roşia Montană. De anul viitor îi vom duce să vadă şi transformarea în bine de la Copşa Mică”, a spus Cornel Domuţa, opozant declarat al proiectului de cianurare de la Roşia Montantă.

 



1Comentariu

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor