Flautul care a fermecat publicul orădean

De Călin Corpaş
Reactualizat la:
Flautul care a fermecat publicul orădean
Varianta Operacademy a „Flautului fermecat” a cules aprecierile publicului orădean, dar şi a muzicologilor prezenţi în sală.

Scena plină a Teatrului Regina Maria a găzduit, vineri seara, premiera operei „Flautul fermecat”, în cadrul proiectului Operacademy 2015. Un proiect temerar, demarat de tenorul Stelian Gheorghe, cel care a avut curajul să propună publicului orădean o operă pusă în scenă rarisim în România, jucată în limba germană, cu supratitrare în limba în română, într-o distribuţie specială. Judecând după reacţia publicului de vineri seară, opera a fost bine apreciată, efortul artiştilor, tineri şi foarte tineri, fiind recompensat prin aplauze generoase.

Artiştii orădeni Florin Mircea Ganea, Robert Bede, Maria Tempfli şi mai tinerele Roxana Mascaş şi Andreea Gordan s-au completat excelent cu soprana clujeană Maria Cristina Oltean, cu alţi artişti români (Şerban Cristache şi Ana Maria Preda) dar şi cu alţi tineri artişti sosiţi din străinătate (Elise Efremov, Jacek Batarowski, Nataliya Brazhkina, Richard Golian, Ania Wozniak, Valeriya Sharovatova, Giuseppe Zema).

10flautul-fermecat-grup

„Flautul fermecat” este ultima operă a lui W.A. Mozart, geniul austriac ce urma să moară prematur, la doar două luni de la premiera operei, în 1791. Opera evidenţiază antagonismul „iniţiaţilor” cu „cleveteala femeilor”, duelul de la distanţă dintre Sarastro (Ganea) şi Regina Nopţii (Oltean) scoţând la iveală elementele de sorginte masonică a operei mozartiene. Regina Nopţii reprezintă o formă periculoasă de obscurantism, în timp ce Sarastro este suveranul iluminat, care guvernează cu înţelepciune, în baza principiilor raţiunii. Încercările prinţului Tamino (Bede) şi a păsărarului Papageno (Batarowski) simbolizează evoluţia oscilantă a omenirii, cu încercări trecute cu virtuozitate (Tamino), dar şi cu momente pline de îndărătnicie (Papageno), de la haos (simbolul şarpelui), prin superstiţie religioasă (Regina şi doamenele sale), până la iluminarea raţională (Sarastro şi preoţii).

Cu reflectoarele pe orădeni

Prin operele puse în scenă la Oradea – „Nunta lui Figaro” (2014) şi „Flautul fermecat” (2015) – Asociaţia Culturală Operacademy reuşeşte să dea posibilitatea talentaţilor artişti orădeni să se afirme. Baritonul Florin Ganea şi tenorul Robert Bede au reuşit să se ridice la înălţimea rolurilor proeminente oferite de către regizorul Carmelo Agnello, iar Maria Tempfli (prima doamnă a Reginei) şi-a demonstrat încă o dată calităţile, ce se cer fructificate. Condusă de bagheta maestrului galez Julian Smith, Orchestra Filarmonicii de Stat din Oradea a contribuit din plin la valoarea operei pusă în scenă vineri seara, la Teatru, al cărei al doilea spectacol urma să fie jucat aseară.

„Flautul fermecat” – varianta OPERACADEMY – a suscitat interesul muzicologilor Anca Florea (critic de artă) şi Mihai Cosma (Opera Naţională Bucureşti), prezenţi în sală.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase