Interviu Ilie Bolojan: Turism lângă industrie, în Oradea mare

De Călin Corpaş
Reactualizat la:
25Comentarii
Interviu Ilie Bolojan: Turism lângă industrie, în Oradea mare
Primarul Bolojan susţine că a demarat proiectul fuziunii Oradea+Sânmartin pentru ca turismul să susţină industria, în dezvoltarea oraşului.

JURNAL BIHOREAN: De ce vă doriţi unirea Oradiei cu Sânmartinul?

ILIE BOLOJAN: Acest referendum pentru aprobarea unirii este o consecinţă a unei analize de dezvoltare a Oradiei. Am ajuns într-o etapă de dezvoltare în care trebuie să ne mărim masa economică a oraşului. Dacă nu facem acest lucru, oraşul va rămâne în urmă. Masa economică înseamnă oameni, companii şi investiţii. Această masă de oameni din Oradea şi din jurul Oradiei este pe teritoriul mai multor localităţi. Atunci, pentru proiectele mari, o astfel de administraţie fragmentată este puţin probabil să adopte strategii comune. Nu am putut duce la bun sfârşit proiectul la Biharia pentru că autoritatea de acolo s-a răzgândit, nu putem avea un sistem integrat de transport cu unele comune, vezi Nojorid, pentru ca oamenii de acolo să poată circula mai uşor între Oradea şi Nojorid, pentru că cei de acolo nu doresc asta şi atunci soluţia de dezvoltare era fuziunea. Oradea mare va fi în mod cert mult mai prosperă decât Oradea actuală şi comunele din jur luate separat.

JB: Care este aspectul pe care cetăţenii vă cer să îl lămuriţi cel mai frecvent, în legătură cu unirea Oradiei cu Sânmartinul?

I.B.: Două situaţii diferite. În Oradea nu au fost necesare explicaţii suplimentare, ci trebuie să existe comunicarea necesară cu orădenii, pentru a-i îndemna să meargă efectiv să voteze. În schimb, în Sânmartin, a trebui să răspundem la aceste întrebări legate de posibilele creşteri de taxe şi impozite sau de proiectele viitoare de dezvoltare. Trebuie să le explicăm oamenilor că nu pierd nimic din această fuziune. În sensul în care nu vor creşte taxele şi impozitele şi aici sunt de specificat următoarele lucruri: satele aparţinătoare comunei Sânmartin vor rămâne cu statutul de sat, dar vor aparţine de municipiul Oradea. Pe cale de consecinţă, toate reglementările cu privire la păşunat şi agricultură vor rămâne valabile. Pentru staţiunile Băile Felix şi Băile 1 Mai şi pentru centrul de comună Sânmartin, care vor deveni cartiere ale Oradiei, pentru a nu exista un şoc cum că impozitele pe case se vor dubla numai pentru că ţi-ai schimbat tabla la intrarea în localitate, în hotărârile de Consiliu, care stabilesc modul în care se va face fuziunea, hotărâri care vor fi prinse în legea de fuziune, deci nu vor putea fi schimbate, s-au prevăzut zece ani de graţie, în care actualele impozite vor rămâne la nivel de comună, urmând ca după aceea, în cinci ani, treptat, să ajungă la nivel de municipiu. Aşadar, abia după 15 ani locuitorii din aceste trei localităţi ar urma să plătească impozite de oraş, timp suficient însă ca efectele urbanizării şi a investiţiilor pe care municipiul Oradea le va face acolo, să se vadă.

JB: S-a speculat că prin alipirea comunei Sânmartin, Primăria Oradea ar pune mâna pe unele terenuri valoroase din comună, destinate azi păşunatului. Ce planuri are Primăria Oradea cu fondul funciar al comunei Sânmartin?

I.B.: Din datele pe care le deţin, Primăria din Sânmartin nu deţine suprafeţe mari pe care să le poată gestiona. Nu există o intenţie a Primăriei Oradea de a prelua bunuri din Sânmartin. Oamenii nu trebuie să îşi facă griji: oraşul Oradea nu are nevoie de banii Sânmartinului sau de anumite active, ci de potenţialul staţiunilor şi de potenţialul locuitorilor, în sensul în care el trebuie pus alături de potenţialul Oradiei. Astel, se va crea un factor suplimentar de dezvoltare, care se bazează în principal pe turism şi pe integrarea sistemului de transport, astfel încât să existe o mobilitate a forţei de muncă mult mai bună în zona metropolitană extinsă.

Astăzi, Oradea îşi bazează creşterea în principal pe zona de industrie, pentru că, spre exemplu, anul trecut, numărul de locuri de muncă a mai crescut cu 1.500, iar impozitul pe salarii care a fost colectat în 2012 a fost de 24 de milioane de euro, în 2013 26 de milioane de euro şi în 2014 28 milioane de euro. Deci, am avut o creştere în general bună, cu aprox. 7% a fondului general de salarii. Industria nu va mai putea menţine aceste ritmuri de una singură, în următorii 3-4 ani. Şi atunci trebuie să facem ce este nevoie pentru a susţine ritmul dezvoltării. Una dintre ele spune că trebuie să îţi pui în valoare atracţiile, deci lucrurile care te deosebesc de ceilalţi. Care sunt lucrurile importante care ne deosebesc de alte oraşe sau zone cu care suntem în competiţie? Este vorba despre Centrul istoric şi de resursa de apă geotermală, concentrată ca exploatare în Băile Felix şi 1 Mai. Atunci, dacă astăzi oraşul Sibiu îşi datorează o parte din dezvoltare şi turismului, înseamnă că şi Oradea care are un centru istoric incomparabil mai valoros arhitectonic decât al Sibiului, dacă îl va renova, va putea să îşi datoreze dezvoltarea viitoare şi pe partea de turism urban. Dacă la 60 kilometri de Oradea, la Hajduszoboszlo, o comunitate de câmpie se bazează exclusiv pe turismul balnear, înseamnă că şi Băile Felix şi 1 Mai, dacă respectăm regulile de dezvoltare în turism – creăm condiţii ca turiştii să se recreeze, facem într-adevăr ca standardele să fie într-adevăr de staţiune, începând de la trotuare, alei, spaţii verzi, parcuri şamd., preluăm pădurea de 135 de hectare de la Romsilva şi îl facem cel mai mare parc din această zonă de ţară, înseamnă că putem să ne bazăm pe o dezvoltare suplimentară pe baza turismului balnear. Acest potenţial pus alături de Oradea, va face ca câştigurile ambelor localităţi să fie mult mai mari decât dacă ne-am dezvolta în continuare separat. Pentru că, orice s-ar spune, Primăria Sânmartin nu are capacitatea financiară de a face ceea ce poate face Primăria Oradea.

JB: Sunt orădeni nedumeriţi de faptul că Primăria va investi în Sânmartin şi Felix, în loc să pună la punct cartierele mărginaşe ale oraşului. Cum le răspundeţi?

I.B.: Sunt unele îngrijorări ale orădenior, care se întreabă de ce Primăria Oradea, în loc să se ocupe de problemele nerezolvate încă ale Oradiei, se gândeşte să investească în Sânmartin? Pentru că sunt două ipoteze clasice: ori îi păcăleşte pe cei din Sânmartin şi nu va investi acolo sau va întârzia unele investiţii în Oradea. Da, va trebui să investim din banii oraşului, prima dată pentru a ridica standardele din Sânmartin, Băile Felix şi Băile 1 Mai. De ce? Pentru că şi o primărie îşi gestionează finanţele ca şi o companie. Unde investesc companiile? Acolo unde au nişte priorităţi, acolo unde, investind, există o rată destul de bună ca să li se amortizeze investiţiile. Sigur, noi nu vorbim acum în termeni de amortizări, dar acolo unde investiţiile publice pe care le facem generează o dezvoltare, aceasta va genera o creştere a masei veniturilor impozabile. Şi atunci, ridicând standardele în Sânmartin şi în staţiuni, investind acolo banii, banii respectivi ni se vor întoarce mult mai mult şi vom putea avea bani care să rezolve problemele şi în Oradea, şi în Sânmartin. Vă dau exemplul investiţiilor pe care le-am făcut în infrastructura din parcul industrial, investiţii care astăzi ni se întorc sub formă de impozite pe salarii, pentru că cei 2.700 de angajaţi care sunt acolo, alături de ceilalţi angajaţi din Oradea, în fiecare lună pun o temelie la dezvoltarea oraşului.
Astfel, încasând în fiecare an 2 milioane de euro în plus din impozitul pe venitul global (IVG), aceasta înseamnă că într-un an şi jumătate putem face un pod nou peste Crişul Repede. Sau într-un an putem face patru parcuri cum sunt cele din zona Lotus – Peţa.

JB: Care vor fi avantajele imediate ale unirii Oradiei cu Sânmartinul?

I.B.: Primul lucru, foarte important, este că nu vor fi niciun fel de dezavantaje. Avantajele imediate sunt legate de sistemul integrat de transport, pentru că avantajele economice nu se pot vedea imediat – la parcul industrial ne-au trebuit cinci ani să se vadă ceva. Investiţiile economice mari îşi întorc rezultatele în câţiva ani. Avantaje imediate se vor vedea în abonamentul integrat al OTL Oradea – Sânmartin, mai mic: de la 110 la 70 de lei. Pe de altă parte, elevii şi studenţii din Sânmartin care navetează la Oradea, vor avea această reducere încorporată. Pensionarii din Sânmartin vor putea circula şi ei gratuit la Oradea, la fel cei din Oradea în Sânmartin. Persoanele juridice din Sânmartin care până acum plăteau 1,5% pe clădiri vor plăti 1%. SC Turism Felix vor face o economie imediată de 50.000 de euro cel puţin, iar dacă vor da în funcţiune investiţia la aquapark-ul şi hotelul Lotus, vor mai face o economie care se ridică la încă 125.000 de euro. Toţi investitorii din Sânmartin şi Felix vor plăti cu 33% la impozitul pe clădiri.

JB: Dacă referendumul din 10 mai este un succes şi Oradea absoarbe Sânmartinul, credeţi că această realizare va da Consiliului Judeţean un imbold în plus pentru sprijinirea inelului rutier metropolitan pe care îl doriţi în jurul Oradiei?

I.B.: O centură metropolitană suplimentară se impune. Nu pentru că vrea Consiliul sau Primăria Oradea. Dezvoltarea metropolitană se impune. Unde faci drumuri noi? Sunt nişte reguli: trebuie să ai trafic. Deja există recensământ al traficului şi se vede clar că toate ieşirile din Oradea către zona metropolitană pe o rază de 10 kilometri înseamnă peste 10.000 de maşini pe 12 ore. Nu faci un drum la capătul judeţului, unde traficul este de 200 de maşini. Faptul că ai în Oradea 65% din locurile de muncă din judeţul Bihor, concentrate, iar cu toată zona metropolitană peste 70% dintre ele, adică 118.000 locuri de muncă din cele 163.000, cât are judeţul Bihor, în total, din care doar în Oradea sunt 103.000 locuri de muncă. Faptul că 27.000 de oameni din afara oraşului vin să lucreze zilnic în Oradea, înseamnă că trebuie să vii să le faci infrastructură, să intre şi să iasă. Faptul că firmele din Oradea generează 65% din PIB-ul judeţului înseamnă că trebuie să îşi transporte produsele, le trebuie şosele, drumuri.

JB: În prezent, Primăria derulează o serie de investiţii care ar urma să schimbe faţa oraşului: Piaţa Unirii, CET, drum expres, pasaje, ştrand, Ciuperca, pod, reţele de apă. Care dintre acestea vă dă cele mai mari bătăi de cap?

I.B.: Toate ne dau bătăi de cap, pentru că sunt proiecte mari şi trebuie încheiate într-o perioadă scurtă. Dar, ca şi complexitate, proiectul centralei pe gaz, aquapark-ul este unul complex şi mare şi ambele trebuie rezolvate într-un timp scurt. Drumul expres este un proiect complicat, trebuie făcute ziduri importante de sprijinire, trebuie făcute pasaje rutiere, lucrat lângă calea ferată şamd.

JB: Legat de drumul expres, având în vedere faptul că finanţarea europeană este acoperită până la 31.10.2015, ce şanse sunt ca drumul să fie finalizat fără să pierdem din finanţarea europeană? Sunt alte proiecte în pericolul major de a nu fi terminate la timp?

I.B.: Noi vom încerca să finalizăm toate aceste proiecte la timp. Dacă nu le finalizăm la timp, din orice fel de motive, atunci în mod clar până la sfârşitul primului trimestru al anului 2016, va trebui să le finalizăm din banii oraşului. Oraşul ar urma să cheltuiască câteva milioane de euro. Dacă nici până atunci nu s-ar termina din nu ştiu ce motive pe care eu nu mi le doresc, atunci va trebui să returnăm integral banii europeni aferenţi acelor proiecte. Ceea ce ar însemna alte milioane de euro. Aceste proiecte nu sunt perfecte. Implementând proiecte de asemenea mărime şi complexitate, colegii mei de la Direcţia de Dezvoltare, care sunt pricepuţi să scrie proiecte, nu sunt nişte oameni experimentaţi la implementări de proiecte şi pot admite că poate nu am făcut toate lucrurile ca la carte, dar asta nu înseamnă că unele persoane să se bucure că nu am făcut toate lucrurile la timp. Pentru că perdant va fi oraşul Oradea. Dacă aceste proiecte nu vor fi terminate din cauza „ajutorului” pe care ni-l pot da anumite instituţii, atunci nu va fi niciun fel de câştig pentru acest oraş. S-ar putea ca unii să se bucure. Dar răspunsul meu este: proiectele se vor termina la timp.

JB: Primăria Oradea este acuzată atât de Agenţia pentru Protecţia Mediului, cât şi de ecologişti, că taie arbori cu nemiluita pe şantierele pomenite mai sus, în special la ştrand şi în zona Pieţei Unirii – strada Independenţei. Cum justificaţi tăierea sutelor de copaci?

I.B.: E o chestiune raţională. În momentul în care construieşti clădiri pe amplasamente pe care se găsesc arbori, nu poţi construi acele clădiri în aer, cum este la aquapark. Sau dacă construieşti pieţe publice, deschise şi există o anumită vegetaţie acolo, nu ai cum s-o faci fără să tai vegetaţia. Dar arborii care sunt tăiaţi – sigur, anul acesta mai mult, pentru că şi lucrările sunt de zece ori mai mari decât în anii trecuţi – urmează să fie înlocuiţi de alţi arbori pe care îi plantăm inclusiv pe acele amplasamente, mult mai mulţi decât cei care au fost tăiaţi – pentru că, într-adevăr, este nevoie de timp ca să crească aceşti arbori la gabaritul celor tăiaţi. Pe de altă parte, generăm în continuare parcuri noi la nivelul municipiului Oradea: parcul de pe Xenopol, de pe Adona, Salca, parcul de pe dealul Ciuperca, unde de la 1,5 hectare se va ajunge în toamnă la 4,5 hectare. Deci şi anul acesta vom avea câteva hectare de parcuri noi. Deci, la orice arbore tăiat, vor fi plantaţi cel puţin cinci.

JB: Cum vedeţi ieşirea din conflictul pe care Primăria îl are cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, pentru proiectele Primăriei ce nu au acordul de mediu?

I.B.: Nu există nicio problemă majoră la aceste proiecte, le vom duce mai departe, iar problemele inerente care apar pe parcurs, le vom rezolva din mers.

JB: Resimţiţi faptul că PNL este acum în Opoziţie la nivel central, din relaţiile pe care le aveţi cu instituţiile statului?

I.B.: Resimt faptul că există foarte mult de lucru în oraş şi că proiectul de fuziune este foarte important pentru dezvoltarea municipiului Oradea.

JB: Cetatea Oradea va fi redeschisă publicului în acest an. Având în vedere faptul că CJ Bihor întâmpină în continuare dificultăţi în finalizarea noului sediu al Muzeului Ţării Crişurilor în fosta clădire a Garnizoanei, veţi încerca să îl convingeţi din nou pe şeful CJ Bihor de oportunitatea mutării Muzeului în Cetate?

I.B.: Este o vorbă românească: „Dă, Doamne, românului mintea de pe urmă”. Eu cred şi susţin în continuare că cea mai bună locaţie pentru Muzeu este Cetatea. Oamenii vin să viziteze atât zidurile, dar şi exponatele. Ambele instituţii am avea mai puţine spaţii de întreţinut, am fi mai eficienţi şi banii publici ar fi cheltuiţi mai uşor. Apoi, este neeconomic şi nesustenabil un muzeu în Oradea, pe cheltuiala autorităţilor locale, de o asemenea mărime. Nu există nicăieri în zona Europei de Est, muzee locale de o asemenea mărime: da, este adevărat că Palatul Culturii din Iaşi este mai mare decât al nostru, dar să nu uităm că este pe finanţarea Ministerului Culturii şi nu am nimic împotrivă dacă Statul Român doreşte să aibă un muzeu regional în Oradea şi atunci el devine sustenabil. Să nu uităm că, iniţial, această clădire din Iaşi a fost destinată ca palat administrativ şi de justiţie, ca o formă de compensaţie a Statului Român pentru că Iaşiul a cedat întâietatea Bucureştilor.



25Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor