Izolare termică pe bani de la UE

Şase blocuri, cinci situate pe strada A. Cazaban şi unul de pe strada Apostol Andrei deschid seria lucrărilor de reabilitare termică finanţate cu contribuţia UE, şi la standardele de performanţă cerute în Uniune.

Lucrările prinse în contract sunt izolarea faţadelor cu polistiren de 15 cm grosime, înlocuirea tâmplăriei din lemn cu cea termopan, închiderea balcoanelor, termo-hidro-izolarea acoperişurilor tip terasă respectiv termoizolarea celor cu şarpantă cu polistiren de 20 de cm, izolarea termică a planşeului peste subsol şi înlocuirea conductelor de alimentare cu termie, din subsoluri. Se finanţează şi montarea de robinete cu cap termostatat, pentru reglarea consumului.

Contribuţiile medii ale proprietarilor ajung, de la 2.500 de lei pe apartament, în Ioşia, la 4.000 de lei/familie, în Rogerius. Preţul final se calculează în funcţie de lucrările concrete care trebuie făcute la fiecare apartament. Cei care au balcoanele închise sau şi-au montat deja tâmplărie PVC vor plăti mai puţin. Pentru cei care se opun intrării asociaţiei în acest proiect, cu condiţia ca aceştia să fie o minoritate evidentă, Primăria a impus cu forţa o taxă locală, a cărei neplată se soldează cu executarea silită.

Din 120 de proiecte tehnice întocmite pentru reabilitarea termică a blocurilor, asociaţiile au furnizat documentaţia necesară derulării proiectului pentru 68, 22 au contract de finanţare şi 16 sunt în licitaţie pentru execuţie. Pentru şase dintre acestea, toate situate în vecinătatea Podului Sovata, s-a desemnat şi executant, firma Conpila SRL. Aceasta şi-a adjudecat lucrarea la 1,6 milioane de lei, 89,6% din valoarea estimată. Reprezentantul constructorului zice că deja s-au preluat amplasamentele, se lucrează la montarea schelelor şi că toate blocurile vor fi atacate concomitent.

Minus 40% din factură

„Este cea mai bună formă de reabilitare din Oradea, creşte eficienţa energetică a locuinţei cu cel puţin 40%”, spune viceprimarul Mircea Mălan. Anterior, alte 32 de blocuri au fost reabilitate termic în contul unui program guvernamental – local, dar nu la pretenţiile de performanţă energetică practicate în Uniunea Europeană.

Lucrările prinse în contract sunt izolarea faţadelor cu polistiren de 15 cm grosime, înlocuirea tâmplăriei din lemn cu cea termopan, închiderea balcoanelor, termo-hidro-izolarea acoperişurilor tip terasă respectiv termoizolarea celor cu şarpantă cu polistiren de 20 de cm, izolarea termică a planşeului peste subsol şi înlocuirea conductelor de alimentare cu termie, din subsoluri. Se finanţează şi montarea de robinete cu cap termostatat, pentru reglarea consumului, zice vicele.

Mălan spune că a programat, aseară, o întâlnire cu cei peste 270 de beneficiari ai proiectului, pentru „a-i îndemna şi pe ei să devină diriginţi de şantier”. De altfel, reprezentanţii asociaţiilor vor face parte din comisiile de recepţie a fiecărei lucrări.

2.500 – 4.000 lei

60% din costul lucrării sunt bani provenţi din fonduri externe oraşului şi diferenţa de 40% este împărţită între proprietarul locuinţei şi Primărie, în procente variind între 10 şi 30%, în funcţie de veniturile lunare ale beneficiarului. În cazul celor şase blocuri – X13, X14, P5, P3 şi P64 de pe Cazaban respectiv PB9 de pe strada Apostol Andrei 105 – costul mediu care a revenit pe familie, pentru un apartament de două camere, variază de la 2.500 de lei până la 4.000 de lei. În final, preţul de plătit pe familie va fi calculat în funcţie de lucrările care trebuie făcute, cei care şi-au închis balcoanele şi care au tâmplărie performantă vor avea de plătit mai puţin. 4.000 de lei/ familie se datorează, spun edilii, balcoanelor foarte mari ale blocului de zece etaje din zona Sovata, vastelor suprafeţe vitrate de pe casa scării şi a suprafeţelor mari din subsol şi de pe acoperiş.

Cu „victime”

Cum unanimitatea necesară pentru derularea proiectelor de acest gen este aproape o utopie, Primăria s-a pus în serviciul celor care doresc reabilitarea termică respectiv contra celor care se opun. Executivul a propus şi consilierii locali au aprobat o schemă fiscală prin care să-i forţeze pe opozanţi la plată, sub presiunea executării silite. „Oraşul va suporta partea de contribuţie a celor care nu pot sau nu vor să plătească. Va institui apoi taxa de reabilitare în valoarea sumei avansate, taxă scadentă în momentul plăţii lucrării”, explică Mălan mecanismul. În caz de refuz, cei vizaţi sunt pasibili de a fi executaţi silit de Primărie.

„E greu de făcut diferenţa între cei care nu pot şi cei care nu vor”, mai spune vicele, precizând că statutul de proprietar de apartament în bloc implică şi răspunderea cheltuielilor comune.

Mai mult

„Nu sunt extrem de mulţumit”, spune Mălan. „Cred că puteam face mai mult să convingem proprietarii. Am constatat, cu ocazia întâlnirilor cu orădenii, că nu cunoşteau din ce constau lucrările prinse în proiect”, crede edilul.

Proiectele tehnice rămase afară din acest proiect ar putea fi finanţate pe programe viitoare.

Lucrările la aceste prime şase blocuri au termen de execuţie nouă luni, până în iunie 2015. Contribuţiile proprietarilor trebuie plătite în termen de 30 de zile de la semnarea contractelor de execuţie.