Monopolul public, preferabil celui privat

De Călin Corpaş
Reactualizat la:
10Comentarii
Ilie Bolojan, un liberal care crede că Statul nu trebuie să renunţe la tot
Ilie Bolojan, un liberal care crede că Statul nu trebuie să renunţe la tot
Deşi CET este rana sângerândă a oraşului, primarul Ilie Bolojan spune că nu va externaliza termoficarea. Şi nici alte servicii de monopol public.

JURNAL BIHOREAN: Electrocentrale Oradea funcţionează acum fără licenţă. Care este termenul-limită până la care poate funcţiona CET Oradea în actualele condiţii, văzut şi din prisma conformării la normele de mediu europene?

ILIE BOLOJAN: Nu, Electrocentrale funcţionează în bună regulă. Licenţă de transport şi distribuţie are Termoficare SA. Nu ai nevoie de licenţă pentru partea de producţie. Nu aceasta este problema strict formală. Problema centralei şi a sistemului nostru are două componente: cea de mediu, unde în mod normal ar trebui să fim deja închişi cu centrala de la 1 ianuarie 2014, pentru că ea este trecută în Tratatul de Aderare. Avem o derogare informală, nu una oficială, până la finalizarea acestui proiect, pentru că este anormal să închizi ceva care îţi generează continuitate în aplicarea unui proiect pe care tot UE l-a finanţat. În 2014 şi 2015 vom funcţiona într-o situaţie de prelungire tacită. Noi am făcut demersuri, dar încă nu am primit aprobări oficiale de la autorităţile de mediu.

A doua problemă este partea de funcţionare în condiţiile economice. Trebuie să funcţioneze cu cât mai puţine pierderi, ca să putem menţine preţul gigacaloriei la o valoare acceptabilă.

Ce înseamnă valoare acceptabilă?

Nivelul la care este astăzi gigacaloria în Oradea reprezintă o valoare acceptabilă. Orice creştere peste această valoare, pentru mulţi pensionari sau familii care trăiesc dintr-un singur salariu, este o problemă. Nu înseamnă că valoarea asta este mică, dar este suportabilă.

Va fi finalizată la timp noua centrală pe gaz?

La centrala nouă pe gaz, o licitaţie de 53 de milioane de euro, am avut nenumărate adjudecări, în aşa fel încât vom ajunge să avem vreo opt luni de zile de procedură până am atribuit practic câştigătorul. S-ar putea să mai dureze o lună, două, trei, până se vor soluţiona contestaţiile, care probabil că vor fi. Dacă acestea vor conduce la demararea lucrărilor abia din toamnă, există, într-adevăr, un pericol destul de mare ca să nu terminăm la 1 ianuarie 2016. Un an şi jumătate este termenul de execuţie. Deci, dacă nu începem din vară, iulie-august, înseamnă că suntem la limită.

Vă sperie faptul că actualul context geo-politic european va periclita această „valoare acceptabilă” a gigacaloriei, prin creşterea preţului la gaze?

Sistemele energetice sunt influenţate de factori care nu sunt la îndemâna unui primar de municipiu, uneori nici a unui prim-ministru. Prin urmare, nu putem să fim în Oradea decât unde este şi România în context est-european. Având în vedere că prin Tratatul de Aderare s-au acceptat condiţii de mediu greu realizabile şi s-au negociat sume limitate pentru aceste probleme de mediu, asta a fost ceea ce am putut să facem, în contextul dat. Prin urmare, sunt convins că am adoptat soluţia cea mai bună, la banii pe care îi aveam şi în situaţia sistemului din Oradea.

O soluţie hibrid, cărbune+gaz, adoptată la Colterm Timişoara, nu se putea adopta şi la Oradea?

Problema care se va pune în viitor este că noi putem funcţiona pe formule hibrid, doar că noi trebuie să respectăm normele de poluare. Aceasta este toată problema. Iar cât timp costurile cu funcţionarea pe cărbune sunt foarte mari şi necesită investiţii majore, nu am avut altă soluţie.

Există un proiect pentru trecerea cartierului Nufărul pe geotermal. Va influenţa acest proiect preţul gigacaloriei?

Preţul nu va fi afectat. Ne va permite să realizăm nişte economii, pe care să le redirecţionăm spre investiţiile viitoare. 80% din căldura şi apa caldă a oraşului va fi asigurată din centrala pe gaz şi treptat-treptat, până la 20% va fi completat prin extindere, în anii următori, de către energia geotermală, care este mai ieftină decât cea produsă în sistemul clasic. Cele două costuri vor fi aşezate în aşa fel încât să rezulte un cost mediu. Practic, în condiţii normale, energia în municipiul Oradea ar trebui să fie cu 5 – 10% mai ieftină decât în alte oraşe care vor folosi doar sistemele clasice de încălzire. Pentru aceasta, însă, sistemul de energie geotermală va trebui integrat în cel al CET-ului, în aşa fel încât şi pe perioada de vară, când, de exemplu, foarte puţin din sursa de apă geotermală este folosită, să o putem folosi la maxim, integrând-o în sistemul general. Am putea ajunge în situaţia în care centrala pe gaz să nu funcţioneze 12 ore pe zi, ci 5 ore pe zi.

Aşadar, în ciuda folosirii acestei energii geotermale foarte ieftină, nu vom avea o scădere a preţului gigacaloriei?

Oamenii trebuie să înţeleagă că în viitor ar trebui să ne apropiem cu costurile şi cu salariile de media UE. Ca atare, costurile, inclusiv cu utilităţile, ar trebui să crească. Ţinta pe care noi o avem este ca în timp ce salariile în Oradea vor creşte mult mai mult, costurile cu utilităţile să crească mult mai puţin. Dar să le spun eu astăzi oamenilor că mâine vor scădea costurile, şansa să-i mint este destul de mare. În mod normal, dacă vor creşte salariile la nivelul celor din UE şi anumite costuri care astăzi sunt ţinute sub control – costul energiei electrice, costul gazului – vor avea o tendinţă de creştere la materia primă, când va veni liberalizarea preţurilor la energie şi vor dispărea subvenţiile încrucişate care mai sunt la companiile de cărbune.

A meritat specula pe bursă la vânzarea certificatelor verzi în 2013 neplăcerile pe care le are Oradea acum, cu mega-amenda europeană, de 33,4 milioane de euro? Care a fost profitul din vânzarea şi răscumpărarea acestor certificate de către CET?

Scopul vânzării nu a fost să facă profit, ci să îşi creeze lichidităţile pentru a-şi face aprovizionarea în prag de iarnă. Acesta a fost scopul. Faptul că după aceea, când s-au cumpărat aceste certificate au fost achiziţionate la un preţ mai mic, înseamnă că aceste tranzacţii au fost în profit. Nu vă pot spune acum cât a fost profitul, 1 sau 2 milioane de euro. Nu am datele exacte.

Problema se pune în două feluri: cei din conducerea Electrocentrale trebuiau să fie mult mai atenţi, să nu lase totul pe ultima sută de metri, pentru că acum, spre exemplu, au cumpărat, au completat certificatele, pentru anul acesta, încă de acum două – trei săptămâni. Însă, pe de altă parte, chiar în acele condiţii, cu o întârziere de 48 de ore, sancţiunea a fost disproporţionat de mare şi rău-voitoare. Acum, Electrocentrale îşi pregăteşte contestaţia şi în zilele următoare va fi depusă la minister. Dacă ministerul o va accepta, se închide subiectul. Dacă nu, atunci vom ajunge în instanţă. Această decizie de impunere a penalităţilor de 100 euro/certificat nedepus la timp trebuie recuperată de la Electrocentrale, societate aflată în insolvenţă. I-am explicat şi domnului Korodi că nu va putea recupera această sumă, că este o acţiune a ministerului fără niciun fel de logică.

Dacă Electrocentrale nu a avut lichidităţile necesare, de ce nu a venit Consiliul Local cu o infuzie de fonduri pentru CET?

Consiliul Local a dat în permanenţă infuzii în limitele bugetelor aprobate. Nu are cum să fie Consiliul Local sau primarul de vină pentru tot ce fac la timp sau cu întârziere cei şapte directori din toate structurile municipalităţii. Dar este adevărat că eu, ca primar, am o răspundere morală pentru tot ce se întâmplă în sistemul coordonat de Consiliul Local. Nu fug de această răspundere, dar nu pot răspunde pentru ceea ce face directorul de spital, şeful de secţie de la spital, şeful de la termoficare şamd. Răspund global de buna lor funcţionare, dar răspunderile punctuale le are fiecare.

Să înţeleg că anul trecut nu aţi ştiut felul în care cei de la CET au derulat defectuos operaţiunea de răscumpărare a certificatelor verzi?

Anul trecut nu am ştiut că ei sunt în situaţia, în ultimele 24 sau 48 de ore, de a nu putea cumpăra acele certificate. Ştiam că joacă strâns, dar nu am fost anunţat cu privire la această situaţie. La fel cum azi, domnul Necula (administratorul special al Electrocentrale – n.r.), mi-a trimis doar un sms: «am completat certificatele». E răspunderea lor, de aceea sunt plătiţi.

Dată fiind gaura neagră de la CET, de ce nu aţi externalizat termoficarea către un operator privat? Este cunoscut interesul gigantului francez Dalkia de a prelua CET-uri în România, vezi cazul de la Iaşi.

Conceptul pe care eu îl susţin este că serviciile municipale, care sunt servicii monopoliste în cea mai mare parte dintre ele, trebuie asigurate de către Primărie sau de către o companie de tip public. Experienţa pe care am avut-o în România până acum este că în general ceea ce s-a externalizat nu a ieşit foarte bine, pe de o parte.

Pe de altă parte, dacă luăm ca exemplu ţări cu un nivel de prosperitate foarte ridicat, cum este Germania, în cea mai mare parte din oraşele din Germania serviciile municipale sunt asigurate de companii care ţin de oraşele respective. În formule de tip holding-uri, în care, de exemplu, Compania de Apă, OTL, Termoficarea, toate sunt o singură companie şi care funcţionează pe centre de profit. Teoria că statul este cel mai prost administrator nu este reală, cel puţin pe pieţe monopoliste. Pieţele rezolvă probleme acolo unde, într-adevăr, există competiţie. Dar unde există monopoluri, experienţa în România arată că întotdeauna nişte monopoluri private au fost mai „a’ dracului” decât cele publice. Există mari riscuri în sistemele noastre administrative ca de la un contract iniţial convenit în condiţii acceptabile să se ajungă la modificări succesive, la o administraţie sau alta, care îi schimbă efectiv sensul şi de obicei sensul se schimbă în defavoarea administraţiei publice şi a cetăţeanului. De aceea, cu toate că aparent este o contradicţie doctrinară, eu fiind om de dreapta şi ceea ce susţin arată nişte tendinţe de stat, eu, cât voi fi primar, voi susţine această linie: serviciile de tip monopol să fie asigurate de către Primăria Oradea sau sub o formă de coordonare a Primăriei.

Dacă noi, în anii următori, nu vom reuşi să administrăm într-o formă economică sistemul de termoficare, inclusiv centrala, atunci ne vom da bătuţi şi vom aduce companii private. Dar până atunci, trebuie să facem tot ce depinde de noi ca aceste servicii să rămână în mâna municipalităţii. Ele, în ţări stabile, cum este Germania, asigură servicii de bună calitate sau aduc profituri importante municipalităţilor.

Care ar fi rolul CET-ului?

Să asigure un serviciu primar la un preţ acceptabil, nu să aducă profituri. Cât timp avem 60.000 de apartamente la bloc încălzite, în care locuiesc cei mai mulţi orădeni, avem un număr important de pensionari, de oameni care nu au venituri foarte mari, trebuie să fim realişti. Trebuie să oferim servicii primare la preţuri acceptabile. Aceasta este o obligaţie care ţine de încrederea într-un stat sau într-o guvernare.

Cum va scăpa Electrocentrale de balastul datoriilor uriaşe, de peste 110 milioane de euro, la care se adaugă şi această euro-amendă?

Societatea Electrocentrale este în insolvenţă, ceea ce este o problemă, iar centrala este a oraşului. Această centrală (pe gaz – n.r.) va fi dată în administrare unei persoane juridice. Dacă Electrocentrale iese din insolvenţă, va fi Electrocentrale. Dacă nu, poate fi înfiinţată o altă companie a municipalităţii sau varianta pe care aţi ridicat-o: dacă nu suntem în stare să o gestionăm, atunci va fi organizată o licitaţie pentru a fi gestionată într-un sistem externalizat. Dar aceasta este ultima opţiune.

 



10Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor