Procesul codrilor Bihorului, readus în Ardeal

De Călin Corpaş
Codrii Bihorului ar putea fi privatizaţi aproape integral!
Codrii Bihorului ar putea fi privatizaţi aproape integral!
După ani de judecată la Slatina, procesul ce are ca miză 62.682 ha de pădure din Bihor, va fi rejudecat, pe fond, la Cluj.

O instanţă din Cluj va rejudeca procesul codrilor Bihorului. Un proces ce pare să se prelungească la infinit, după ce a fost recurat şi mai apoi rejudecat în Olt, la Slatina. Primul termen la Judecătoria Cluj a fost deja amânat, pentru 18 februarie a.c., după ce instanţa din Slatina decisese, la finalul lunii noiembrie 2013, să retrimită cauza spre rejudecare la instanţa similară din Cluj-Napoca.

Aberaţie judecătorească

O speţă complexă, ce are ca miză aproape 90% din suprafaţa codrilor din Bihor, gestionată de Romsilva în regim de exploatare economică. Un caz ce a debutat cu o decizie judecătorească aberantă, dată în urmă cu trei ani şi jumătate de o judecătoare pe nume Ioana Dudaş, la Judecătoria Aleşd. Aceasta găsea de cuviinţă să dea pe mâna unei octogenare, decedată între timp, 62.682 de hectare de pădure, cu titlu de retrocedare! Chiar dacă cererea reclamanţilor avea în vedere, iniţial, doar circa 19.000 de hectare cu vegetaţie forestieră. Totul în contul averii boierului Alexandru Mateescu, a cărui avere fusese naţionalizată de comunişti, în perioada 1945 – 1949. O avere de bună seamă hiperbolizată în decizia judecătorească de la Aleşd, de vreme ce suprafaţa retrocedată în primă instanţă depăşeşte cu mult întreg teritoriul celor patru comune din Bihor implicate: Şuncuiuş, Auşeu, Vadu Crişului şi Măgeşti. Suprafaţa totală a acestor comune, cu fâneţe, arături, case şi râuri este de doar 27.000 de hectare.

O moştenire complicată

Urmarea aberantei decizii a judecătorului Ioana Dudaş: şi acum, avocatul Mariei Radu, Elena Mureşan, se luptă să pună mâna pe averea boierului cu care nu nicio legătură de rudenie. Pentru a-şi atinge dezideratul, Mureşan se luptă inclusiv cu cei ce se pretind moştenitorii legitimi ai moşierului: Colfescu Adrian, Rasol Cristina, Radu Andreea Olivia, Nicolescu Lucia şi Şulţ Gheorghe. Elena Mureşan îşi justifică pretenţiile printr-un contract semnat cu Maria Radu, bunica Andreei Radu, care, pretinde avocata Mureşan, i-ar fi cedat de bunăvoie toate drepturile câştigate în instanţă!

Averea boierului Alexandru Mateescu – petrolist din Prahova, cu afaceri la Bucureşti, care cumpărase terenuri forestiere în Bihor – fusese moştenită de Radu Clitus, un prieten al soţiei lui Mateescu, Victoria Matei. S-a întâmplat aşa deoarece moştenitorii direcţi ai lui Mateescu muriseră de timpuriu. Cum Radu Clitus a decedat în 2006, acesta a fost moştenit de mama sa, Maria Radu. Iar de aici, pe fir a intrat avocata Elena Mureşan, din Alba Iulia. Cum Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bihor a validat doar 440 de hectare spre a fi retrocedate, 2010, Maria Radu, prin Elena Mureşan, a solicitat în instanţă, la Aleşd, 19.013 hectare. Şi, drept răsplată, a primit 62.682 de hectare de pădure, după calcule doar de judecătoarea Dudaş ştiute.

Lucia Nicolescu, din Ploieşti, se pretinde a fi rudă cu boierul Mateescu, spre deosebire de cealaltă „aripă” a moştenitorilor. Din acest motiv a intervenit în nume propriu în procesul de la Slatina mutat, iată, la Cluj-Napoca, alături de Rasol şi Şulţ.

Părţi în proces sunt şi instituţiile publice ce au calitatea de pârât: Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bihor – ce funcţionează în cadrul Instituţiei Prefectului; Direcţia Silvică Bihor şi comisiile locale pentru stabilirea dreptului de proprietate din cele patru comune menţionate mai sus.

Un proces judecat iniţial la Aleşd, atacat la Tribunalul Bihor şi strămutat apoi la Tribunalul Olt, în urma cererii avocatei Elena Mureşan, temătoare că o altă instanţă din Bihor va invalida decizia cu zecile de mii de hectare de pădure, de la Aleşd. Ulterior, instanţa din Olt a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Slatina. După 19 termene la Judecătoria Slatina, în 25 noiembrie 2013, într-o şedinţă de la care se aştepta o sentinţă, magistraţii au decis strămutatea cauzei, la Cluj-Napoca, ca urmare a unei cereri în acest sens formulată de Lucia Nicolescu din Ploieşti!

 



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !