La discuție au fost prezenți și prefectul Marcel Dragoș, împreună cu cei doi subprefecți, Emilian Pavel și Nandor Bothazy, precum și vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Horea Abrudan. Deputatul UDMR Szabo Odon a participat doar la începutul ședinței, în schimb printre cei prezenți în sală s-a numărat și fostul deputat social democrat ioan Mang. Deși ar fi fost invitat să ocupe un loc la prezidiu, primarul Oradiei, Florin Birta, a dorit să rămână pe un loc mai retras din sală.

Temele abordate de prim-ministrul Bolojan au vizat finanțările pentru proiect prin Programul „Anghel Saligny” și PNRR, și preconizatele măsuri de austeritate bugetară pe care Guvernul le pregătește în al doilea pachet. După ce a anunțat pe scurt viziunea Guvernului privind temele puse în discuție, premierul Ilie Bolojan a acceptat un dialog deschis cu primarii. Primarul municipiului Salonta, Török László, i-a adresat premierului mai multe întrebări privind intenția de limitare a numărului de mandate pentru anumite funcții administrative și problema asistenților persoanelor cu dizabilități. „Există o propunere prin care pentru posturile considerate sensibile, cum sunt secretarul primăriei sau arhitectul șef, se discută limitarea numărului de mandate. Nu este vorba de funcțiile din comunele mici, ci doar de cele din localitățile reședințele de județ sau de la nivelul consiliilor județene. Aceste poziții implică un control important asupra documentelor și avizelor, iar rotirea lor în timp poate fi o garanție suplimentară a corectitudinii.” a afirmat premierul Bolojan. Premierul a menționat că în multe zone din țară nu se găsesc arhitecți șefi, iar această criză de personal ridică probleme reale. „Cei care au moștenit un secretar de 20 de ani spun că ar fi bine mobilitatea. Cei care se înțeleg bine cu secretarul, spun: de ce să îl înlocuim, că facem și drept. Deci, aici sunt niște păreri diferite. În multe județe, de ani de zile nu s-a reușit ocuparea postului de arhitect șef. Dacă introducem și o limitare de mandate, riscăm să nu mai găsim deloc oameni pentru astfel de funcții. În schimb, în cazul secretarilor, părerile sunt împărțite. Unii primari consideră că e nevoie de mobilitate, alții preferă stabilitatea acolo unde colaborarea e bună.” O temă importantă a fost și revizuirea modului în care se fac evaluările funcționarilor publici. Premierul a atras atenția asupra faptului că acest proces a devenit formal și lipsit de relevanță. „Suntem una dintre puținele țări în care, odată ce cineva intră în sistemul public, nu mai este evaluat serios. Avem servicii care lasă de dorit, dar calificativele sunt mereu ‘foarte bine’. Evaluările se fac în decembrie și în ianuarie, și toată lumea primește note mari, indiferent de rezultate. Nu este normal. Trebuie să revenim la o evaluare reală a competenței.” a fost părerea exprimată de prim-ministru. Premierul Ilie Bolojan a vorbit deschis și despre nevoia de raționalizare a aparatului administrativ, mai ales în localitățile mici. „În primăriile mici, trebuie să ne întrebăm dacă un contabil sau un funcționar pe urbanism chiar are de lucru opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână. Dacă nu, atunci se poate merge pe ideea de posturi partajate între două-trei localități. De exemplu, un contabil poate lucra două zile într-o primărie și două în alta, reducând astfel cheltuielile de personal. Sunt primari care spun: ‘Găsește-mi un arhitect-șef în toată zona, că nu mai există. Dacă îl și limitezi la un mandat, îl mai și formezi, și apoi îl pierzi, nu e bine. ” Un capitol esențial al discuției l-a reprezentat reforma asistenței sociale, în special situația asistenților personali ai persoanelor cu dizabilități. Ilie Bolojan a subliniat că sistemul actual este dificil de susținut și necesită o restructurare profundă. „Avem în România un număr foarte mare de persoane cu dizabilități, aproape 966.000. În fiecare an, acest număr crește. La început am înțeles, erau zone unde nu s-a făcut control, s-au introdus boli cronice care sunt greu de cuantificat. Dar acum, extinderea listelor face ca în unele cazuri să existe suspiciuni. Și fiecare dintre dumneavoastră știți realitatea locală: dacă cineva are într-adevăr o problemă sau dacă merge cu coasa și apoi figurează cu grad de handicap. Părerea mea personală

este că o parte din aceste cazuri sunt discutabile” a precizat prim-ministrul Bolojan. Premierul a criticat și distribuția disproporționată a fondurilor: „Sunt peste 100.000 de asistenți personali care figurează ca angajați în administrația locală, deși primăriile nu au control efectiv asupra lor. Statul finanțează până la 90% din aceste cheltuieli, dar acum se discută ca această responsabilitate să treacă în totalitate la bugetul de stat.”

Prim-ministrul Ilie Bolojan a ținut să prezinte modul în care într-o țară vecină, fără a preciza care, este tratată problema persoanelor cu handicap. Potrivit informațiilor prezentate, în respectiva țară, persoanele cu handicap ar fi obligate să se prezinte și în fața consiliului local pentru a putea beneficia de statutul de persoană cu dizabilități. O altă reformă anunțată vizează eliminarea unor scutiri și excepții fiscale, despre care premierul a spus că afectează grav bugetele locale și echilibrul fiscal: „Avem prea multe scutiri în legislație. De exemplu, terenurile agricole introduse formal în cooperative sunt scutite de impozit, deși ele sunt exploatate normal. Sau scutirile de taxe auto pentru persoane cu dizabilități. La un moment dat, când te uiți pe lista celor exceptați, vezi că mai mulți sunt scutiți decât plătitori. Așa am ajuns la dezechilibre. Potrivit datelor de la CNAS, avem 6,3 milioane de contributori și 16,5 milioane de beneficiari. Nu putem susține acest sistem.” Ilie Bolojan a îndemnat primarii să fie prudenți și responsabili în politica de personal și salarizare, promovând colaborarea intercomunală și stabilirea unor politici unitare: „Vă recomand colegial să nu intrați în competiții salariale nerealiste. Dacă o primărie mărește salariile, iar cealaltă o urmează, ajungem în situația în care ne anulăm politicile unii altora. Mai bine vă întâlniți pe zone și stabiliți un echilibru.” Premierul a explicat că toate aceste măsuri de la limitarea posturilor, la evaluări și la scăderea cheltuielilor, fac parte dintr-un plan amplu de reformă și echilibrare bugetară, aflat în al doilea pachet de măsuri de austeritate: „Știm că nu sunt măsuri populare. Dar fără ele, nu putem construi un sistem echitabil, funcțional și sustenabil. Preferăm să le discutăm deschis, să le ajustăm împreună cu autoritățile locale și să le aplicăm treptat.” a mai declarat Ilie Bolojan.