Acum în urmă cu mai bine de 30 de ani şi-a început povestea în rock-ul românesc şi a rămas o voce pe care nimeni nu a uitat-o, chiar dacă viaţa l-a purtat o vreme pe alte meleaguri. Clubul Abyss a fost plin vineri seara. Rockeri de la 16 la 50 de ani au aşteptat cu nerăbdare să-l vadă şi audă pe Ovidiu „Kempes” Ioncu. Unii ca să reasculte piese „grele” din vremea Cargo, alţii ca să descopere noile compoziţii create în noul proiect Kempes. O întâlnire a trecutului cu prezentul care a debutat cu piesa, „Regăsire”. Compusă de Alin Petruţ şi Ovidiu Ioncu, este de fapt povestea reîntâlnirii lui „Kempes” cu publicul său de care i-a fost dor şi regăsirea interioară a unui artist care cu sufletul nu şi-a părăsit niciodată fanii. „În lungul drum ce mi-a fost dat/ Mi-aţi fost în gând, nu v-am uitat/ Dorul de voi m-a năpădit/ Şi iată că v-am regăsit/ Sunt fericit că sunt aici să vă salut/ Vă văd, vă ştiu vă port în piept ca la-nceput”.
Cei aproape 200 de prieteni ai rock-ului au primit cu entuziasm şi celelalte piese noi: „Efemer, „Motociclist” sau frumoasa baladă „Umăr lângă umăr”, pe versurile lui Florin Chilian, piese care se vor afla pe primul album Kempes, „Regăsire”, ce va fi lansat pe 28 martie. Dacă mai tinerii fani s-au manifestat cu energie prin headbang-uri, cei trecuţi de 30, mai potoliţi dar la fel de entuziaşti, s-au regăsit cântând mai ales la vechile piese Cargo. Mai întâi a fost „Ielele”, apoi „Clasa muncitoare” – amintind de vremurile tristelor cozi la lapte, sau „Destin” unde Ovidiu Ioncu a fost secondat de growl-urile chitarisului Alin Petruţ.
Ultima piesă din play-list a fost „Ziua vrăjitoarelor”, când toate vocile au cântat la unison. O bucurie de „copil mare” se putea citi pe faţa lui „Kempes”, un om peste care timpul parcă nu a trecut, un solist care umple scena cu vocea şi energia debordantă. Primul bis a fost o piesă aşteptată, „Aproape de voi”, apoi „Sfinţii pioşi”. La final s-a închis cercul, ultimul bis fiind tot „Regăsire”. Nici nu se putea altfel.
Citiți principiile noastre de moderare aici!